Partidele extremiste, considerate marginale, au crescut în alegerile naţionale din Germania, fiind deosebit de populare în est şi în rândul tinerilor, pentru că impulsul lor se datorează în parte şi unei bune cunoaşteri a influenţei social media. Însă peisajul fragmentat şi polarizat complică guvernarea viitorului cancelar, comentează Reuters, citată de News.ro.
Omar Alkadamani, un cetăţean german naturalizat, născut în Siria, obişnuia să-i susţină pe social-democraţii germani de centru-stânga (SPD). Cu toate acestea, nemulţumit de poziţia din ce în ce mai dură a acestora cu privire la imigraţie, el şi-a dat duminică votul pentru partidul Die Linke, de extremă stânga. Succesor al Partidului Comunist din Germania de Est, Die Linke a obţinut duminică un scor de 8,8% la alegerile federale din Germania, cel mai bun rezultat al său din ultimii ani, în ciuda unei aripi disidente conduse de fostul lider Sahra Wagenknecht, care anul trecut şi-a lansat propriul partid, BSW, care însă n-a reuşit să acceadă în Bundestag.
Revenirea Die Linke, precum şi rezultatul istoric al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a luat 20,8% din voturi, demonstrează că extremele beneficiază de un sprijin tot mai mare, pe măsură ce perspectivele celei mai mari economii europene se înrăutăţesc şi sosirea a milioane de imigranţi polarizează societatea.
POT BLOCA MODIFICAREA CONSTITUŢIEI
La rândul său, acest lucru complică construirea unui guvern şi chiar guvernarea într-o ţară considerată cândva un bastion al stabilităţii. AfD şi Partidul Stângii împreună au acum potenţialul de a bloca modificările la Constituţia Germaniei, inclusiv modificarea limitei privind datoria, pe care mulţi economişti o consideră esenţială.
„Asistăm la o consolidare a extremelor politice. În acelaşi timp, declinul partidelor majore continuă”, a declarat Benjamin Hoehne, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Chemnitz.
Până la reunificarea din 1990, principalele partide de centru ale Germaniei, conservatorii şi SPD, aveau tendinţa de a obţine aproximativ 40 % din voturi fiecare, ceea ce le permitea să formeze uşor coaliţii guvernamentale majoritare, fie împreună, fie cu Partidul Democraţilor Liberi (FDP), un partid liberal care acum nu a mai intrat în parlament.
Însă intrarea în viaţa politică a Die Linke şi creşterea Verzilor au început să reducă sprijinul pentru SPD. Apariţia AfD, acum 12 ani, a slăbit, la rândul său, conservatorii, în timp ce populistul BSW a fragmentat şi mai mult votul.
În total, împreună CDU şi SPD au obţinut duminică doar 44,9% din voturi, faţă de 49,8% la ultimele alegeri şi 81,3% în 1987. Incluzând Verzii şi FDP, cota celor patru partide principale a scăzut la 60,8%, de la 98,7% în 1987.
UNDE AU SUCCES EXTREMIŞTII
Toate partidele mai radicale – Die Linke, anti-NATO şi favorabil Rusiei, BSW şi AfD – se descurcă mai bine în est, în fosta Germanie comunistă, unde loialităţile politice sunt mai volatile, iar veniturile şi încrederea în instituţiile democratice sunt mai scăzute.
Foarte pricepuţi în domeniul reţelelor sociale şi exploatând îngrijorările legate de viitor, radicalii se descurcă mai bine şi în rândul tinerilor alegători.
„Mulţi oameni se văd implicaţi într-o luptă politică acerbă şi simt că trebuie să acţioneze acum”, a declarat Alkadamani, în vârstă de 20 de ani, care locuieşte în oraşul Leipzig din estul Germaniei.
Partidul Die Linke, care a promis plafonarea chiriilor, eliminarea TVA-ului la alimente şi mai mult sprijin pentru gospodăriile cu venituri mici finanţate de cei bogaţi, a fost cel mai popular în rândul germanilor sub 30 de ani, în special al femeilor, obţinând 24% din voturi, cu AfD la mică distanţă, cu 21%.
„În trecut, stânga era în mare măsură un partid clientelar. Acum a devenit şi un partid al tinerei generaţii”, a declarat Hermann Binkert, directorul Institutului german pentru noi răspunsuri sociale (INSA).
POLARIZAREA CRESCÂNDĂ A PEISAJULUI POLITIC
Până în decembrie, Partidul Stângii se situa la 3% în sondaje, fiind sub semnul întrebării dacă va atinge pragul de 5% pentru a ajunge în parlament.
Cu toate acestea, un discurs înflăcărat al liderului său, care îi condamna pe conservatori pentru că s-au folosit de sprijinul extremei drepte pentru a promova o moţiune anti-migraţie, a devenit viral pe TikTok, ducând numărul simpatizanţilor săi la un nivel record.
Importanţa crescândă a reţelelor sociale, ai căror algoritmi recompensează declaraţiile provocatoare, contribuie la creşterea partidelor marginale, spun analiştii.
„Partidul Die Linke a fost în mare parte exclus de la marile dezbateri televizate – un alt semn că influenţa vechii mass-media este în scădere – iar alegerile sunt câştigate şi pierdute pe social media”, a scris think tank-ul Eurointelligence într-o notă de cercetare.
Verzii şi SPD au criticat, de asemenea, posibila cooperare a conservatorilor cu extrema dreaptă, dar mai puţin energic.
Potrivit unui sondaj Infratest publicat de Tageschau, stânga a atras 550.000 şi, respectiv, 540.000 de voturi de la SPD şi Verzi.
Sarah-Lee Heinrich, în vârstă de 23 de ani, fostă purtătoare de cuvânt a Tineretului Verde, s-a declarat dezamăgită de orientarea spre dreapta a partidului. În aceste alegeri, ea a candidat din partea Stângii.
GUVERNARE DIFICILĂ
Slăbirea partidelor principale în alegerile de duminică, precum şi refuzul acestora de a colabora cu AfD au lăsat un singur scenariu viabil de coaliţie: o aşa-numită mare coaliţie a celor două foste partide de mare influenţă, SPD şi conservatorii.
Dacă aceste negocieri eşuează, Germania s-ar putea confrunta cu un guvern minoritar sau chiar cu noi alegeri.
Liderii Partidului Stângii şi-au exprimat luni surprinderea că au ajuns într-o astfel de poziţie de putere, precizând că vor condiţiona orice sprijin de o relaxare a regulilor de împrumut, eventual de creşterea cheltuielilor sociale.
Alkadamani a călătorit duminică la Berlin pentru a se alătura celebrărilor din cartierul Neukoeln, un cartier al clasei muncitoare, cu un număr mare de migranţi, unde partidul şi-a dublat cota de voturi din 2021, obţinând 29,9 % şi terminând pe primul loc.
„Sunt încă membru SPD”, mărturiseşte el. „Dar acesta a fost un vot de protest”, adaugă germanul de origine siriană.
„Bucla demografică a morții” care a alimentat extrema dreaptă în Germania
