Extrema dreaptă din țară prosperă înainte de reluarea alegerilor prezidențiale, în ciuda numeroaselor dovezi privind subversiunea continuă din partea Rusiei
Călin Georgescu nu era un nume arhicunoscut în noiembrie, atunci când a câștigat, în mod neașteptat, primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Însă la apogeul campaniei sale, devenise deja extrem de faimos pe rețelele sociale și ajunsese în top nouă la nivel global pe TikTok.
Această prezență uriașă la nivel mondial, care i-a adus porecla de „Mesia de pe TikTok”, explică parțial cum a reușit interferența rusă să-l propulseze de la un scor de o singură cifră în sondaje la câștigarea a 23% din voturi. Georgescu a numit Ucraina un „stat inventat” și a sugerat că România ar trebui să recupereze zonele locuite de etnici români. Retorica fostului candidat la președinție reflectă logica revizionistă a Rusiei pentru invazia sa totală asupra Ucrainei.
Datele declasificate ale serviciilor de informații arată că întreaga sa campanie a fost coordonată prin Telegram și alte conturi de social media, folosind 5.000 de agenți răspândiți pe tot globul, cu un buget de cel puțin 850.000 de dolari. Rețeaua a fost similară cu campania de influență digitală folosită înainte de invazia rusă din Ucraina, potrivit Serviciului Român de Informații (SRI).
Campania a fost în desfășurare ani în șir, primele conturi fiind create încă din 2016. În cele din urmă, zeci de mii de alte conturi au fost folosite pentru a răspândi dezinformarea, care a explodat cu două-trei săptămâni înainte de alegeri. Procesul a avut trei etape: mai întâi, coordonatorii campaniei au construit infrastructura, apoi au pregătit țintele (identificând micro-segmente și creând pagini non-politice pentru a atrage cititori). În final, au creat „președintele ideal”, folosind sute de videoclipuri profesionist făcute, adaptate fiecărui segment, cu mesaje specifice.
Interferența a fost gestionată prin 66.000 de conturi românești. Acestea au fost închise de TikTok după alegeri, moment în care 7 milioane de „aprecieri” false au dispărut, la fel și 10 milioane de urmăritori falși (bots). Sute de influenceri au fost plătiți pentru a amplifica mesajul.
Unele dintre aceste conturi au fost urmărite până la o adresă din Londra (registrul companiilor din Marea Britanie, Companies House, este notoriu de lax în ceea ce privește permisiunea înființării de firme, fiind adesea folosit de infractori și spioni străini). Adresa de pe 5 Percy Street, W1 găzduiește aproape 180 de alte companii, dintre care unele sunt legate de serviciile de informații militare rusești, GRU. Cercetătorii din domeniul influenței digitale, de la Intelligence Online, cu sediul la Berlin, au dezvăluit că aceeași adresă este și sediul unei rețele de influenceri români apropiați de Ambasada Rusiei la București. O companie numită Bunelu Ltd, cu sediul pe 5 Percy Street, a fost găsită în legătură cu Georgescu.
„Să faci 100 de milioane de postări într-o zi costă 3 milioane de dolari. Estimăm că această campanie (a lui Georgescu) a costat cel puțin 50 de milioane de euro [54 de milioane de dolari]… Vorbim despre o infrastructură IT enormă, cu o capacitate foarte mare de a crea conținut”, a declarat Dan Șucu, președintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România.
Pe 21 martie, poliția l-a arestat pe Bogdan Peșchir, un om de afaceri de 36 de ani din industria criptomonedelor, considerat principalul finanțator al campaniei lui Georgescu pe TikTok. El este acuzat de 265 de infracțiuni de corupție electorală. Procurorii au declarat că acesta a oferit 879.000 de dolari în „cadouri” prin aplicația TikTok, în timpul transmisiunilor live, și 80.000 de dolari prin Revolut pentru a convinge 265 de persoane să voteze pentru Georgescu.
Curtea Supremă a României l-a eliminat pe Georgescu din noul scrutin prezidențial programat pentru luna mai. Însă, având în vedere ușurința și succesul primei campanii, persistă temerile privind continuarea operațiunilor rusești.
Există riscuri pentru extrema dreaptă. Sprijinul deschis pentru Kremlin e un sărut al morții pentru politicienii români. Deși un număr record de alegători au îmbrățișat extrema dreaptă la alegerile parlamentare din decembrie, românii rămân precauți față de Moscova și doresc ca țara să rămână în sfera occidentală.
La început, când Curtea Constituțională a României a anulat alegerile, mulți români au fost dezamăgiți și nu au crezut acuzațiile, dând vina pe elita politică pentru că își proteja propriile interese. Atitudinile s-au schimbat oarecum de atunci, pe măsură ce dovezile implicării Rusiei au devenit tot mai numeroase.
Totuși, există în continuare un sprijin larg pentru așa-zișii candidați anti-sistem, care reușesc să-i fascineze pe acei alegători deschiși la narațiuni de victimizare și deziluzionați de partidele tradiționale care au guvernat România de la căderea comunismului.
George Simion, fost huligan de galerie de fotbal și lider al celui mai mare partid de extremă dreaptă din România, AUR, a preluat conducerea în sondaje după ce Georgescu a fost exclus. În vârstă de 38 de ani, Simion se poziționează drept o versiune mai puțin exotică și mai pro-occidentală a lui Georgescu, deși a fost interzis în Ucraina și Moldova de guvernele lor pro-occidentale. Recent, el a avut întâlniri cu politicieni de extremă dreaptă din Austria, inclusiv cu președintele Parlamentului austriac, Walter Rosenkranz. Simion este investigat după ce a cerut ca oficialii electorali care l-au exclus pe Georgescu din cursă să fie „jupuiți de vii”.
Sondajele arată că politicianul de 38 de ani este favorit să câștige primul tur, dar nu neapărat și pe al doilea. El este unul dintre cei 11 candidați înscriși pentru alegerile cu repetiție, din 4 și 18 mai.
Votul pro-occidental este divizat între primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, care candidează ca independent centrist, și Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare formată din trei partide. Primărița dintr-un mic oraș de provincie, Elena Lasconi, care a ajuns în turul al doilea la alegerile prezidențiale de anul trecut și este o critică vehementă a anulării alegerilor, candidează din nou.
Fostul prim-ministru Victor Ponta reprezintă o punte între tabăra naționalistă și cea pro-europeană. El a candidat la prezidențiale în 2014, pierzând în fața lui Klaus Iohannis, care a fost forțat să demisioneze din funcția de președinte pe 12 februarie, după două mandate. Ponta l-a susținut pe Georgescu în primul tur și este văzut drept un actor care poate atrage voturi atât de la naționaliștii lui Georgescu, cât și de la cei care nu vor să pună în pericol apartenența României la NATO și UE, dar care nu sunt în totalitate pro-occidentali.
Mandatul scurt, dar dramatic, al lui Georgescu, de cel mai notoriu și controversat politician din România, a lăsat o umbră lungă asupra alegerilor din mai. El s-a retras după interdicția impusă, declarând criptic: „Misiunea mea s-a încheiat” și a refuzat să susțină un succesor.
Într-o altă întorsătură de situație, România a reținut șase persoane, pe 6 martie, sub acuzația de tentativă de răsturnare a statului cu ajutorul Rusiei. Un fost general-maior de armată, în vârstă de 101 ani, a declarat că locuința sa a fost percheziționată în cadrul anchetei.
Autoritățile i-au expulzat pe atașatul militar rus și pe adjunctul său, acuzându-i de acte care contravin normelor diplomatice.
Poliția a declarat că investigațiile, susținute de serviciile de informații românești, au arătat că grupul încerca „înlăturarea ordinii constituționale actuale, dizolvarea partidelor politice” și instalarea unui nou guvern, format din membrii săi.
Între timp, Georgescu a fost pus sub acuzare. Unele dintre cele șase capete de acuzare se referă la sprijinul său pentru simpatizanții Gărzii de Fier, o mișcare și un partid politic fascist și antisemit din perioada interbelică, care este ilegală conform legislației românești. La ieșirea de la audieri, politicianul a fost filmat făcând un salut de tip fascist.
Printre probele care implică serviciile de informații militare ruse se numără legătura lui Georgescu cu mercenarul Horațiu Potra, asociat cu figuri legate de influența rusă.
Campania de destabilizare a Rusiei în România poate că a suferit un eșec odată cu eliminarea lui Georgescu din cursă, dar Moscova nu a renunțat la strategia sa mai amplă de a slăbi alianțele occidentale pentru a-și spori libertatea strategică în regiunea Mării Negre. Până acum, Kremlinul a obținut beneficii aproape fără costuri.
- Articol publicat în limba engleză de CEPA
