Unul dintre cele mai misterioase cazuri din Rusia și din istorie a ajuns la final. Un procuror a stabilit că moartea din urmă cu șase decenii a unui grup de excursioniști în Trecătoarea Dyatlov (cunoscută și sub denumirea de „Trecătoarea Diavolului”) din Munții Ural a fost provocată de șocului hipotermic, transmite agenția RIA Novosti.
Astfel, este închisă o investigație începută în 1959, întreruptă apoi în diverse etape și care, de-a lungul deceniilor, a făcut obiectul teoriilor conspirației.
Investigația fusese redeschisă în 2019. Pe marginea acestui caz au fost publicate nenumărate articole, cărți și documentare care au încercat să explice ce s-a întâmplat cu grupul de studenți de la Institutul Politehnic Ural. Cei nouă au plecat într-o excursie la schi, în 1959, împreună cu Igor Dyatlov, un student în anul cinci.
„Incidentul din Pasul Dyatlov”, așa cum a ajuns să fie numită tragedia, a fost adeseori comparat cu alte mistere nerezolvate, precum dispariția Lordului Lucan, un artistocrat britanic care a dispărut fără urmă după ce bona copiilor săi a fost ucisă, sau cu misterul navei abandonate, Marie Celeste.
Frica de avalanșă
Nimeni nu a reușit până acum să explice de ce studenții, experimentați în drumețiile pe munte, au fugit din corturi, îmbrăcați parțial și descălțați. Trupurile lor neînsuflețite au fot descoperite în săptămânile următoare. Studenții, șapte bărbați și două femei, aveau răni grave la cap și au fost găsiți în zăpadă.
Procurorii au ajuns acum la următoarea concluzie: fuga intempestivă din corturi a fost cauzată de sunetul unei avalanșe, studenții rătăcindu-se apoi și murind înghețați. „Cauza morții lor au fost forțele naturale, pe care drumeții nu au reușit să le depășească”, a declarat Andrei Kuryakov, un oficial al Parchetului Regional din Urali.
Cei nouă plecaseră în excursie pe 23 ianuarie 1959. Itinerariul lor de 16 zile urma să acopere o distanță de peste 300 de kilometri și să traverseze nordul Munților Ural. Punctul final era într-un sat numit Vizhay, de unde aceștia urmau să trimită o telegramă.
Operațiunea de căutare a studenților a fost lansată pe 20 februarie, iar șase zile mai târziu au fost găsite corturile tinerilor, care fuseseră tăiate cu cuțitul. În următoarele zile, au fost găsite trupurile a doi dintre studenți, la mai puțin de 2 kilometri de tabăra în care își instalaseră corturile. Cei doi mai aveau pe ei doar lenjeria intimă și se aflau întinși în zăpadă, lângă urmele unui foc de tabără.
În decursul următoarelor zile au mai fost scoase din zăpadă trupurile a alți trei studenți, printre care și Dyatlov, cel mai mare dintre ei. Ultimii patru au fost găsiți în luna mai, odată ce zăpada s-a topit.
Ancheta, clasificată până în anii 1970
O anchetă a fost deschisă la sfârșitul lunii februarie, dar a fost închisă după doar trei luni, când investigatorii au ajuns la concluzia că de vină pentru moartea studenților a fost „puterea spontană a naturii”.
Ancheta a rămas clasificată până în anii ’70. Însă pentru mulți, explicația oferită de anchetatori nu a fost deloc satisfăcătoare. Concluziile nu arătau de ce studenții au ieșit din corturi afară, în ger, îmbrăcați doar în lenjeria de corp și fără încălțări. Și nici de ce trupurile acestora arătau că au avut craniile sparte și mai multe oase rupte.
Teoriile conspirației din jurul acestui caz au gravitat în jurul mai multor posibilități, unele de domeniul fantasticului. Unii au susținut că studenții au fost răpiți de extratereștri, alții că au fost uciși de tribul Mansi, oamenii muntelui. Alții spun că a fost doar un paravan pentru a ține secret un program de testare a armelor.
Anchetatorii au spus însă anterior că nu a existat dovada unei crime. „Totul este cumva legat de un fenomen natural. Crima iese din discuție. Nu există nicio dovadă, nici măcar una indirectă care să ne indice posibilitatea unei crime. A fost fie o avalanșă, fie un uragan sau o depunere masivă de zăpadă”, a declarat Alexander Kurennoi, reprezentantul oficial al Procurorului General al Rusiei.
