Acum un an, Rusia a sărbătorit Ziua Victoriei de pe 9 mai cu un spectacol de artificii care a luminat cerul Moscovei. Anul acesta, artificiile au fost din nou spectaculoase – dar de data aceasta au fost provocate de drone de atac ucrainene cu rază lungă de acțiune care au lovit rafinării, stații de pompare și fabrici situate în adâncul teritoriului rus, scrie Owen Matthews într-un articol din The Spectator.
<< În portul Tuapse de la Marea Neagră, mingi de foc de benzină, cu flăcări înalte de 15 etaje, au izbucnit deasupra rafinăriei locale de petrol, în timp ce râuri de combustibil în flăcări curgeau pe străzile orașului. Pompierilor le-a luat trei zile să stingă infernul, care a creat un nor de fum atât de înalt încât a fost filmat de schiorii de pe versanții Munților Caucaz, aflați la mai mult de 60 de mile distanță. În apropierea Uralilor, în orașul Perm, două zile de atacuri ucrainene asupra unei stații de pompare a țițeiului, a rafinăriilor și a fabricilor chimice au creat un nor toxic de 130 de kilometri lățime, potrivit imaginilor satelitare ale NASA, și au declanșat o alertă chimică la nivel regional. Cu trei săptămâni înainte, terminalele de stocare și export de petrol și gaz lichefiat, vitale din punct de vedere strategic, de la Ust-Luga, pe Marea Baltică, au fost aruncate în aer în repetate rânduri.
Cel mai umilitor aspect, la nivel simbolic, pentru Kremlin a fost reducerea paradei de Ziua Victoriei de anul acesta din Piața Roșie – un moment tradițional în care liderii sovietici și ruși își etalau puterea militară a țării. Rezerviștii militari universitari au luat locul militarilor și nu au existat tancuri, rachete și echipamente militare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a invocat „situația operațională” pentru această schimbare, precum și utilizarea de către Kiev a ceea ce el a numit, fără ironie, „metode teroriste deschise” – prin care se referea la noua capacitate de a folosi drone, care a permis Ucrainei să le dea rușilor o lecție pe măsură.
Vladimir Putin, la rândul său, a făcut ceea ce știe să facă cel mai bine încă de la scufundarea submarinului Kursk în 2000 – să pretindă că nu s-a întâmplat nimic. În timp ce Perm ardea, el a apărut la televizor discutând tehnici de sărare a varzei cu doamne plinuțe purtând coifuri tradiționale rusești. Adresându-se într-o ședință de cabinet, el i-a asigurat pe miniștrii săi că atacurile nu au provocat „niciun prejudiciu grav”.
Din ce în ce mai mulți ruși încetează să-l mai creadă. „În Rusia, se simte de parcă s-ar fi schimbat însăși compoziția aerului – sau, privit din exterior, de parcă s-ar fi așezat o ceață”, spune Alexander Baunov, cercetător principal la Carnegie Russia Eurasia Center. „Atitudinile față de Putin se schimbă. Optimismul economic se estompează, odată cu patriotismul cotidian legat de acesta… În cele din urmă, se recunoaște din ce în ce mai mult că războiul nu poate fi câștigat – un război care s-a schimbat el însuși, erodând avantajele Rusiei.” „Operațiunea militară specială” a lui Putin durează acum mai mult decât participarea URSS la cel de-al Doilea Război Mondial și a înregistrat cel puțin 220.000 de ruși uciși în luptă – numărându-i doar pe cei confirmați cu numele de ONG-urile internaționale și de monitorizarea BBC. Cu toate acestea, dintre cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia de la invazie, doar una – Lugansk – a fost cucerită complet, impactul asupra economiei ruse începe să provoace tensiuni fiscale grave și inflație și – poate cel mai semnificativ – atacurile repetate din interiorul Rusiei au devenit imposibil de ignorat. Realitatea că țara lor se află în război este, pe scurt, în sfârșit conștientizată de mulți ruși obișnuiți care până acum o ignoraseră.
Într-o schimbare vizibilă, tabuul de a critica direct guvernul pe rețelele sociale rusești s-a evaporat în ultimele săptămâni. Ofensiva a fost condusă de o serie de influenceri de internet glamour care și-au folosit platformele pentru a critica autoritățile pentru recesiunea economică, corupția oficială și blocajele sporadice ale acoperirii internetului mobil. Exprimarea deschisă a nemulțumirii a devenit brusc ceva obișnuit.
„Pîipa sărbătorește victoria altcuiva pentru URSS, dar nu are victorii proprii, ci doar eșecuri și umilințe”, s-a plâns Evgheni Șcerbakov pe platforma de socializare Telegram, folosind un termen peiorativ pentru Putin. „Ce fel de paradă poate exista când au distrus complet tot ce au câștigat bunicii și străbunicii noștri?”, a întrebat „Maria”, o altă utilizatoare de Telegram, într-o postare care a atras peste 4.000 de aprecieri. „Guvernul nostru este format din nepoți corupți și inutili care au risipit realizările strămoșilor lor.” Potrivit „Elenei”, „demilitarizarea decurge conform planului, dar există o nuanță” – o referire sarcastică la obiectivul de război declarat al Kremlinului de a „demilitariza” Ucraina.
O mână de postări furioase pe rețelele sociale nu fac o revoluție. Dar ceea ce este frapant este cât de mare a ajuns valul de critici și câți foști așa-ziși patrioți au ieșit la iveală pentru a-și exprima pesimismul cu privire la război și la viitorul politic și economic al Rusiei. „Suntem terminați, pur și simplu terminați”, a spus proeminentul „Z-blogger” rus Evgheni Golman – cunoscut anterior pentru sprijinul său pasionat față de Kremlin. „Optzeci la sută dintre prietenii mei și-au închis afacerile. Sistemul a eșuat. L-au mințit pe Vladimir Vladimirovici [Putin] și continuă să mintă.”
Igor Girkin, principalul instigator al preluării separatiste ruse a Donbasului din 2014 și cunoscut sub numele de război Igor Strelkov, a postat pe Telegram: „Din păcate, ne îndreptăm spre o înfrângere militară. Acesta este un fapt.” Strelkov, care ispășește în prezent o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru extremism după ce a criticat vehement conducerea Ministerului Apărării din Rusia, a scris: „NIMENI din Europa nu se teme DELOC de noi – cei slabi, vorbăreți și lăudăroși nu sunt respectați nicăieri și de nimeni.” Într-o postare ștearsă între timp, Maxim Kalașnikov, unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri de război, a prezis: „După schimbarea figurii centrale a puterii, ca urmare a acestui război fără triumf, o perioadă de haos și instabilitate este inevitabilă.” El a avertizat, de asemenea, că „deși, deocamdată, forțele de securitate țin sub control societatea rusă, procesul de formare a unor noi centre de activism politic în rândul cetățenilor se intensifică”. Chiar și Vladimir Soloviov, un susținător fervent al liniei dure și un comentator de televiziune agresiv, a făcut o comparație sumbră cu Napoleon, „care și-a epuizat resursele și a pierdut”, și a avertizat că „un război prelungit este dăunător” pentru Rusia.
Mai îngrijorător pentru Kremlin este faptul că și managerii de vârf din industria rusă de apărare și-au pierdut teama de a vorbi deschis. Viaceslav Iakovlev, șeful companiei de inginerie Kubanjeldormaș, care furnizează utilaje grele pentru întreținerea căilor ferate, s-a adresat săptămâna trecută pe YouTube pentru a se plânge că sistemul corupt de achiziții publice ucide efectiv fabricile autohtone și că încercările Rusiei de substituire a importurilor au „eșuat complet”. Iakovlev a prezis că propria sa fabrică, veche de 92 de ani, se va închide în curând.
Mai aproape de vârful „verticalei puterii” al lui Putin, Școala Superioară de Economie din Moscova a publicat un raport detaliat despre încrederea mediului de afaceri, care a scăzut la cel mai scăzut nivel din întreaga perioadă a guvernării lui Putin, dar l-a retras curând sub presupusa presiune a Kremlinului. Elvira Nabiullina, guvernatoarea băncii centrale a Rusiei, a declarat fără menajamente într-o conferință de presă că „activitatea economică încetinește” – și a avertizat că o creștere temporară a prețurilor petrolului din cauza războiului SUA-Israel împotriva Iranului nu ar fi suficientă pentru a inversa presiunea războiului asupra economiei Rusiei.
PIB-ul Rusiei a început să se contracte pentru prima dată din 2023, potrivit agenției de statistică a țării. 73 de regiuni din 89 au încheiat anul trecut cu un deficit bugetar, iar la nivel național deficitul este de cinci ori mai mare decât în 2024. Ratele dobânzilor au atins un maxim de peste 20% și se situează acum la un nivel paralizant de 14%; întreprinderile au acumulat facturi neplătite în valoare de 109 miliarde de dolari. Producția industrială a scăzut cu 0,8% și 0,9% în ianuarie și februarie, iar analiștii băncii austriece Raiffeisen estimează că PIB-ul ar putea scădea cu aproximativ 1% până la sfârșitul primului trimestru.
Pe de altă parte – și din fericire pentru Putin – rușii de vârstă mijlocie își amintesc cel puțin trei crize economice din ultimele trei decenii, toate mult mai grave decât actuala recesiune. Liderul veteran al Partidului Comunist, Ghennadîi Juganov, a avertizat Duma rusă la începutul acestei luni că țara se va confrunta cu „o repetare a anului 1917” dacă economia nu va fi ținută sub control. Dar aceasta este doar o hiperbolă. Războiul poate c-a șters prosperitatea și creșterea economică cu care se obișnuiseră rușii. Dar, obiectiv vorbind, economia este încă departe de colaps.
Mai îngrijorător pentru Putin și cercul său restrâns de septuagenari este faptul că un grup frustrat de membri mai tineri ai elitei guvernamentale ar putea începe să se irite din cauza războiului fără sfârșit al Kremlinului. Teoreticienii conspirației de pe internet au speculat că valul de influenceri de marcă care s-au pronunțat împotriva Kremlinului ar fi putut fi un complot coordonat de forțe obscure din interior care urmăresc o schimbare de regim. Deși există puține dovezi, în afară de zvonuri și bârfe, care să susțină acest lucru, ceea ce este clar este că nici Putin însuși, nici mașina sa mediatică nu au venit cu o narațiune coerentă a ceea ce ar putea fi planul Kremlinului pentru sfârșitul războiului.
Vestea proastă pentru Ucraina este că, așa cum spunea Adam Smith, într-o națiune există multă ruină. Economia Rusiei poate că geme, dar nu există încă niciun semn al unei provocări politice serioase la adresa puterii lui Putin, fie din partea propriilor sale elite, fie din partea maselor. Nemulțumirile pot fi în creștere, dar disidența politică organizată este încă înăbușită fără milă. Putin rămâne ferm la cârma țării – dar merge pe aburi și fără hartă. >>
