Reaprinderea conflictului din Nagorno-Karabah a pornit și o confruntare propagandistică între Rusia și Turcia, cei doi actori majori din acest litigiu secesionist al Caucazului de Sud.
Două cotidiene influente din Turcia și Rusia au intrat într-un clinci propagandistic pe seama ultimelor desfășurări din această zonă gri de la granița dintre Asia și Europa.
Cotidianul Sabah sugerează că Armenia ar fi abandonată de către Rusia în confruntarea cu regimul de la Baku și că Moscova a produs doar zarvă în regiunea Caucazului de la prăbușirea Uniunii Sovietice încoace.
Până de curând, Rusia dădea senzația că este alături de Armenia în neînțelegerea dintre Armenia și Azerbaidjan, scrie Sabah.
- „Numai că acum, sprijinul clar și activ pe care Turcia îl oferă Azerbaidjanului a făcut ca situația să fie diferită față de cum era în trecut. Trebuie remarcat faptul că deși colaborează în numeroase domenii, Turcia și Rusia au diferențe de opinie clare și distincte în ceea ce privește Libia, Ucraina și Siria.”
- „Situația încă incomplet cunoscută a conflictului fierbinte din Caucazul de Sud, dintre Armenia și Azerbaidjan, reprezintă gradul de armonizare la care se află Pașinian și Putin în privința Armeniei. Fiindcă potrivit unor comentatori, dialogul între forțele armate armene și Moscova îl depășește pe Pașinian. Oare Rusia nu a girat și sprijinit ruperea regiunii Nagorno-Karabah de Azerbaidjan? Și tendința generală a Grupului de la Minsk, care urmărește rezolvarea acestei probleme, este să susțină Armenia. În perioada în care trăim, cauza atacurilor lansate de Armenia poate fi legată de eforturile lui Pașinian de a face ca lumea să uite de problemele prin care trece economia țării.”
- „Pe scurt, rămășițele fostului imperiu sovietic nu și-au început viața într-un mod lipsit de probleme. Faptul că în acest moment, Crimeea se află din nou pe teritoriul sovietic nu este un exemplu grăitor pentru această situație? Ce este foarte diferit față de trecut în ceea ce privește conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan este că acum Turcia este alături de Azerbaidjan într-o manieră foarte clară și distinctă.”
Într-un editorial din același cotidian turc, care prezintă conflictul din Nagorno-Karabah drept rezultatul unei invazii a Armeniei asupra a 20% din teritoriul azer, Burhanettin Duran mitraliază cu acuzații Kremlinul:
- „În timp ce scad tensiunile în Mediterana de Est și se prefigurează începerea discuțiilor exploratorii între Turcia și Grecia, în Nagorno-Karabah apare un nou conflict. Primul lucru care vine în minte este că Rusia vrea să profite de conflictul armeano-azer să își atașeze bine Erevanul, care începuse să dea semne de apropiere față de SUA. După începerea conflictului, Erevanul a dat fuga la Moscova pentru ajutor. În această situație, întrebarea este următoarea: Moscova, care nu renunță la a considera Caucazul drept una dintre zonele sale de influență, are vreun motiv pentru a inflama Erevanul? Prin aprinderea unui nou conflict între Armenia și Azerbaidjan, după Siria-Idlib și Libia, Moscova ar putea încerca să pășească pe terenul unei noi competiții cu Ankara? Clar este faptul că se gândește că SUA aflate în preajma alegerilor și Uniunea Europeană dezbinată nu se vor implica în conflict.”
- „Declanșând conflicte și lupte, Moscova arată încă o dată că vrea să pună mâna pe putere. Capitalele europene rămase în afara jocului în Georgia, Ucraina și Belarus, vor trebuie iar să înghită politica Rusiei de a umple golurile? Vom vedea ce influență are lobby-ul armean în Statele Unite, intrate în perioadă electorală.”
Nezavisimaia Gazeta
De cealaltă parte, publicația rusească Nezavisimaia Gazeta scrie că Turcia este masiv implicată în Nagorno-Karabah.
- „Sunt tot mai multe semne ale participării Turciei la războiul din Karabah. Nu este vorba doar de arme, inclusiv de drone și avioane militare, ci și de instructori și mercenari. Potrivit datelor obținute de publicația rusă Nezavisimaia Gazeta dintr-o sursă informată, în seara zilei de 27 septembrie un cetățean străin care a luptat într-o subunitate azeră a fost luat prizonier de forțele armene. Sursa publicației ruse nu a precizat dacă acesta era un mercenar obișnuit care a participat la războiul din Siria sau un instructor turc și a precizat că acest lucru este în curs de a fi stabilit.”
De asemenea, cotidianul pune responsabilitatea pentru noile vărsări de sânge din Nagorno-Karabah pe umerii Azerbaidjanului, relatând că forțele azere ar fi declanșat tăvălugul militar:
- „În zorii zilei de 27 septembrie, subunitățile Forțelor Armate ale Azerbaidjanului au început, folosind aviația și tehnica blindată, un atac masiv asupra pozițiilor Armatei de apărare a republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah (NKR).”
Macron vorbește despre amestecul unor grupări jihadiste
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a denunţat ingerinţa unor grupuri jihadiste în conflictul din Nagorno-Karabah, îi va telefona omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru a-i cere „explicaţii”, a anunţat el vineri, îndemnând NATO „să privească în faţă” acţiunile Ankarei, membru al alianţei, scrie AFP, citată de Agerpres.
„Potrivit serviciilor noastre de informaţii, 300 de combatanţi au părăsit Siria pentru a merge la Baku trecând prin Gaziantep (Turcia). Sunt cunoscuţi, trasaţi, identificaţi, ei vin din grupuri jihadiste care operează în regiunea Alep”, a declarat presei Emmanuel Macron, cu prilejul summitului UE de la Bruxelles.
„Alte contingente se pregătesc, cam de acceaşi mărime. A fost depăşită o linie roşie, este inacceptabil”, a avertizat preşedintele francez.
Luptele s-au intensificat joi în regiunea Nagorno-Karabah în pofida noilor apeluri la încetarea focului. Acest teritoriu în majoritate locuit de armeni s-a separat de Azerbaidjan, declanşând un război la începutul anilor 1990 soldat cu 30.000 de morţi.
Cu începere de duminică, forţele din enclava separatistă, sprijinită de Armenia, şi cele azere se înfruntă în cele mai violente lupte din 2016. Or, Turcia este aliat fidel al Azerbaidjanului.
Franţa face parte împreună cu Rusia şi Statele Unite din Grupul de la Minsk însărcinat cu medierea acestui conflict.
„Îi voi telefona preşedintelui Erdogan în zilele următoare, deoarece în calitate de de copreşedinte al Grupului de la Minsk consider că este de responsabilitatea Franţei să cer explicaţii”, a subliniat Emmanuel Macron la Bruxelles.
„Îi invit pe toţi partenerii din NATO să privească simplu în faţă care este comportamentul unui membru al NATO: nu cred că aşa trebuie să fie”, a spus el.
Cei 27 au estimat vineri că „nu poate exista nicio soluţie militară a conflictului, nicio ingerinţă” în conflictul din Nagorno-Karabah, în concluziile lor după prima zi a summitului UE.
Moscova o făcut cunoscute miercuri informaţii similare cu ale preşedintelui Franţei. Rusia, putere regională care întreţine relaţii cordiale cu cele două republici foste sovietice, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea în legătura cu rolul Turciei, concurent geopolitic, dar cu care are relaţii pragmatice.
