„Faceți prea mulți copii”. Timp de zeci de ani, acest mesaj grosolan a fost băgat pe gât indienilor de către conducătorii lor, cu complicitatea unor donatori străini incompetenți. În anii 1960, sloganurile afișate pe clădirile școlilor îi mustrau pe părinți, spunându-le: „Doi sau trei copii, ajunge”. Până în anii 1970, oficialii au adoptat o abordare și mai crudă, supraveghind sterilizarea a milioane de tineri adulți, de obicei săraci, mulți dintre ei în mod forțat. Dar când manualele școlare indiene vor fi retipărite în această vară, ele vor transmite un mesaj cu totul diferit. Ele nu vor avertiza asupra pericolelor de a avea prea mulți copii, ci asupra riscurilor de a avea prea puțini, scrie The Economist.
<< Asta pentru că cea mai populată țară din lume se confruntă cu o scădere a natalității. India are o rată totală de fertilitate (TFR), o măsură a numărului de copii pe femeie, de 1,9 și în scădere. Aceasta este sub rata de înlocuire, de aproximativ 2,1, necesară pentru o populație stabilă pe termen lung. În mai multe state indiene, TFR se situează acum la nivelul ratelor scăzute pe care le găsiți în țările europene bogate. Tamil Nadu, un stat industrializat din sud, și Bengalul de Vest, un stat populat din est, au fiecare aceeași rată de fertilitate (1,3) ca Finlanda. Maharashtra, un mare stat din vest care include Mumbai, se află la același nivel cu Norvegia (1,4). Dacă ne gândim la demografia Indiei, Scandinavia nu este punctul de referință natural. Totuși, va deveni din ce în ce mai mult.
Populația Indiei va continua să crească de la nivelul actual de 1,45 miliarde: este nevoie de timp pentru ca scăderea natalității să se traducă într-o scădere a numărului total de locuitori. Dar numărul nașterilor a scăzut deja cu o cincime față de nivelul maxim atins în 2001. În Tamil Nadu, 1.200 de școli au fost închise anul trecut din cauza lipsei de elevi care să umple sălile de clasă. Cei care frecventează școala vin din ce în ce mai des fără frați sau surori. Guvernul se teme că India va îmbătrâni înainte de a se îmbogăți – că țara se află pe o traiectorie similară cu cea a Chinei, unde populația a atins deja nivelul maxim și începe să scadă. Unii politicieni oferă bani pentru a încuraja indienii să procreeze.
Tranziția demografică a Indiei este cel mai frapant exemplu al unei tendințe globale. Pentru că nu mai sunt doar țările bogate în care familiile au puțini copii sau deloc. Peste două treimi din toate țările se află acum sub rata de înlocuire. Țările cu venituri medii, precum Brazilia, Iranul, Thailanda și Turcia, se află cu mult sub acest nivel de ani de zile. Țările mai sărace se alătură treptat acestui grup. Sri Lanka are o rată totală a fertilității de doar 1,3; cea a Tunisiei este de 1,6. Marocul a scăzut sub rata de înlocuire. Nairobi, capitala Kenyei, ar putea fi aproape de acest punct. În multe locuri, ratele natalității sunt în scădere, în ciuda faptului că căsătoria rămâne aproape universală și chiar dacă puține femei au locuri de muncă formale.
India ilustrează, de asemenea, motivul pentru care are loc această scădere globală. Scăderea ratelor mortalității infantile oferă o explicație: părinții nu mai trebuie să aibă atât de mulți copii dacă pot fi siguri că toți vor ajunge la vârsta adultă. Dar demografii au arătat de mult timp că ceea ce contează cu adevărat este educația fetelor. Școlarizarea înseamnă că fetele câștigă mai multă autonomie și un cuvânt mai greu de spus în deciziile de viață. Nu este o coincidență faptul că, în anii 1990, atât India, cât și o mare parte din Africa au înregistrat o creștere uriașă a numărului de fete care frecventau școala. Doar în puținele locuri în care majoritatea fetelor încă nu urmează o educație formală – precum Niger, nordul Nigeriei sau Ciad – fertilitatea abia s-a mișcat.
Educația reduce fertilitatea și într-un alt mod. Cu cât părinții devin mai ambițioși, cu atât mai mult trebuie să investească în fiecare copil. Această dinamică se accelerează atunci când școlile publice sunt de proastă calitate. În mod remarcabil, 39% dintre copiii indieni au frecventat școli cu taxă anul trecut, față de 32% în 2015. Părinții sunt prinși într-o cursă a înarmării educaționale. Dacă vecinii tăi au puțini copii și cheltuiesc mai mult pe educația lor, ai tăi vor fi depășiți în competiție dacă nu faci la fel.
Aspirațiile se răspândesc, de asemenea, mai ușor decât în trecut. Un studiu a arătat cum apariția televiziunii prin cablu în satele indiene în anii 2000 a dus la o scădere moderată a fertilității. Serialele care înfățișează femei urbane din clasa de mijloc cu familii mici ar fi putut schimba normele (deși unii se întreabă dacă oamenii nu se uitau pur și simplu la televizor în loc să facă sex). Smartphone-ul este un dispozitiv și mai puternic – și mai distractiv – pentru a aduce stilul de viață al colegilor mai bogați în locurile mai sărace.
Oricare ar fi cauza exactă, scăderea natalității are implicații majore. ONU, care încearcă să prevadă astfel de lucruri, nu a reușit să țină cont de viteza scăderii fertilității în prognoza sa centrală pentru populația globală. Prognoza sa mai pesimistă este probabil mai precisă. Aceasta sugerează că populația Indiei va atinge un vârf de aproximativ 1,6 miliarde în aproximativ 20 de ani, iar apoi va scădea dramatic la puțin sub un miliard înainte de sfârșitul secolului. Asia în ansamblu ar putea, de asemenea, să-și atingă apogeul în anii 2040. În ceea ce privește vârful populației umane globale, acesta va veni probabil mai devreme decât se așteaptă majoritatea, poate chiar în anii 2050, deoarece Africa nu va fi atât de populată pe cât se credea anterior. În locurile cele mai prost administrate și cele mai afectate de conflicte, fertilitatea va rămâne ridicată. Dar lecția Indiei este că previziunile unui viitor în care vor exista 500 de milioane de nigerieni sau 3,8 miliarde de africani ar trebui tratate cu scepticismul cuvenit.
Dacă majoritatea țărilor se îndreaptă spre o fertilitate scăzută, va fi mai greu pentru oricine să mizeze pe importul de forță de muncă migratoare pentru a face față propriilor deficite de forță de muncă. În India, fertilitatea a scăzut sub rata de înlocuire la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut decât în majoritatea țărilor: PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare era mai mic de jumătate din cel al Malaeziei, Mexicului și Turciei la același moment. Acest lucru nu trebuie să limiteze creșterea economică – China și Vietnamul au trecut pragul la un nivel de venit și mai scăzut –, dar va complica elaborarea politicilor. În special India și țările similare vor fi forțate să redirecționeze resursele publice limitate către domenii precum pensiile și îngrijirea persoanelor vârstnice mai devreme decât se aștepta. Acest lucru face ca majorarea veniturilor fiscale să fie mai importantă ca niciodată: mult mai multe persoane, în special femei, ar trebui integrate în forța de muncă formală a Indiei, de exemplu.
Cauzele scăderii natalității – educația fetelor, scăderea mortalității infantile și alegerile individuale – sunt, fără îndoială, pozitive. Însă, pe măsură ce India și alte țări trec rapid prin tranziția demografică, consecințele nu vor fi lipsite de durere. >>
“Naivitățile” lui Nicușor Dan nu doar că nu au dispărut, ci s-au și agravat
