Seară simfonică în ajunul Zilei Copilului, cu diminutive deloc inocente

Sâmbătă seară, 31 mai, sala Héritage a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca a găzduit unul dintre cele mai îndrăznețe concerte ale anului. Romanian Chamber Orchestra, sub bagheta lui Gabriel Bebeșelea, l-a avut ca solist pe pianistul de renume internațional Daniel Ciobanu, iar programul ales a fost unul interesant, nu neapărat confortabil.

Repertoriul serii a adunat laolaltă lucrări semnate de Giuseppe Verdi, Leoš Janáček, Dinu Lipatti și George Enescu, ultima în versiunea pentru orchestră de coarde realizată de Lawrence Foster. Așadar, de la romantismul italian până la modernismul ceh și până la geniul autohton – totul în mai puțin de două ore!

Seara a deschis-o Verdi cu cvartetul său de coarde în mi minor, o piesă pe care prea puțini o cunosc,dat fiind că marele compozitor a scris-o ca pe un exercițiu privat, fără intenția de a o publica. Un fel de „altă față” a omului care ne-a dat Aida și Traviata.

Natură, muzică, inocență

Apoi au venit cele două „concertino”, cuvântul care, cum spune chiar Daniel Ciobanu, „în muzică, diminutivele sunt rareori inocente”. Concertino-ul lui Janáček pentru pian și ansamblu de cameră, o lucrare scrisă în 1925, construiește o lume sonoră aparte, cu rădăcini în natură: un greier, niște muște, un cerb, un pârâu. Ciobanu a ieșit din această bucată cu un bis binemeritat, chemat înapoi pe scenă după ce reverberația ultimelor note s-a stins. A ales să ofere publicului o scurtisimă bijuterie din Manuel de Falla, ca un răspuns la zgomotul lumii vii a lui Janáček.

Concertino-ul lui Dinu Lipatti „în stil clasic” a venit să completeze imaginea în oglindă: o lucrare de tinerețe, plină de căutări și explorări stilistice. Cei doi compozitori – unul ceh și celăllat român – puși față în față într-un dialog peste timp.

Finalul serii a aparținut lui Enescu. Octetul său, în versiunea lui Lawrence Foster adaptată pentru orchestră de cameră, a reprezentat o premieră pentru publicul clujean.

Enescu însuși mărturisea că a simțit „anxietatea unui inginer care își lansează primul pod suspendat” atunci când a finalizat această lucrare. Orchestra condusă de Gabriel Bebeșelea a dus-o la capăt fără să se destrame, ba dimpotrivă. Publicul i-a chemat și pe ei înapoi pe scenă.

Concertul de la Cluj a fost și un preambul: Romanian Chamber Orchestra se îndreaptă spre Palermo, unde va reprezenta România în cadrul Anului Cultural România-Italia 2026. Dar seara de sâmbătă a fost, înainte de orice, a celor care au ales să petreacă ajunul Zilei Copilului ascultând muzică ce refuză să fie cuminte.

1 iunie – Ziua internațională a copilului