Premierul Viktor Orban rămâne în fruntea Ungariei, după ce alegerile de duminică au fost câștigate de partidul său, FIDESZ.
Războiul din Ucraina redesenează dinamica Europei Centrale și de Est, scrie Wojciech Przybylski, redactor al Visegrad Insight. Într-o analiză pentru POLITICO, acesta semnala, cu puțin înaintea scrutinului de duminică, faptul că, indiferent de rezultatul votului de la Budapesta, relația cu Varșovia nu va mai putea fi aceeași.
<< Războiul din Ucraina a spart bazele vechii prietenii politice polono-maghiare.
Cu Varșovia în fruntea efortului din Europa împotriva războiului de agresiune al lui Vladimir Putin, dar cu Budapesta făcând tot posibilul să nu-și aleagă tabăra, dintre Occident și președintele rus, cele două guverne care odată aveau idei similare s-au trezit pe baricade opuse într-una dintre cele mai grave crize din memoria recentă.
De la ascensiunea partidului conservator Lege și Justiție din Polonia, în 2015, premierul ungar, Viktor Orbán, făcuse o cauză comună cu guvernul de la Varșovia. Ambii ajunși sub tir pentru atacurile lor asupra mass-media și asupra justiției, ei au format un bloc ideologic – sprijinindu-se reciproc atunci când Bruxelles-ul sau alte capitale europene i-au acuzat de recul democratic.
Împreună cu Cehia și Slovacia, Polonia și Ungaria formaseră ceea ce a devenit cunoscut sub denumirea de Grupul Visegrád, al țărilor din Europa Centrală, ceea ce a dus la aderarea lor comună la NATO și UE. Dar Orbàn a deturnat această agendă în 2014, devenind liderul său în confruntările duse în special pe subiectul dezbinător al migrației.
Dar chiar dacă unul dintre lucrurile pe care aceste țări le împărtășeau a fost un trecut de represiune din partea Rusiei, Orbàn nu a ezitat să se apropie de Moscova. Putin i-a oferit lui Orbán cele mai ieftine prețuri la gaze din Europa, împrumuturi speciale pentru finanțarea proiectului de extindere a centralei nucleare Paks II din Ungaria și a instalat Banca Internațională de Investiții a Rusiei la Budapesta.
Când vine vorba de Putin, asemenea favoruri nu vin gratuit. În schimbul sprijinului Rusiei, guvernul Orbán și-a orchestrat mass-media oficială în siajul narațiunii Kremlinului atât de îndeaproape încât principalele canale de propagandă ale Moscovei nici măcar nu au mai fost nevoite să se extindă în Ungaria. Budapesta a devenit, de asemenea, un aliat al lui Putin în interiorul UE, ca și un aliat al altor forțe antidemocratice, precum China, jucând un rol de blocaj în efortul (Occidentului) de a le face față.
În timp ce acest model de comportament atrăsese deja atenția înainte de războiul din Ucraina, agresiunea lui Putin l-a făcut acum imposibil de ignorat – chiar și pentru aliații lui Orbàn de la Varșovia. În urma unei vizite în Polonia a președintelui american Joe Biden, săptămâna trecută, președintele țării, Andrzej Duda, a acordat un interviu principalului canal de televiziune independent, criticându-l pe liderul ungar pentru că i-a refuzat Ucrainei un sprijin semnificativ.
Cu doar o săptămână mai devreme, cei trei prim-miniștri de dreapta ai Republicii Cehe, Poloniei și Sloveniei plecaseră cu toții la Kiev pentru a se întâlni cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, distanțându-se literalmente de conducerea maghiară.
Cu toate acestea, Orbán continuă să-și mențină linia. Când Zelenski a vorbit într-un apel video direct în care i-a amintit liderului maghiar de masacrul evreilor comis pe malul Dunării, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, răspunsul de la Budapesta a fost de a-i minimaliza cuvintele pur și simplu ca venind din partea unui fost comedian – și să acuze guvernul de la Kiev de amestec în politica maghiară.
Maghiarii votează duminică la alegerile parlamentare, sondajele prevăzând o victorie pentru Orbán. Deși opoziția s-a unit în spatele candidatului conservator Péter Marki-Zay, tacticile electorale neloiale, inclusiv manipularea, controlul asupra mass-mediei și campaniile de calomnie, au lăsat-o în urma partidului Fidesz al premierului ungar.
Acestea nu sunt tactici care în mod normal să deranjeze partidul Lege și Justiție; cele două guverne au împărtășit cu bucurie know-how atunci când vine vorba de a înlătura opoziția democratică. Dar faptul că Orbán este probabil să fie reales pe 3 aprilie înseamnă că majoritatea maghiarilor vor fi îmbrățișat o agendă politică prin care urmează în mod deschis Rusia – nu este puțin lucru pentru o țară precum Polonia, care vede Moscova drept cea mai mare amenințare la adresa securității sale.
Indiferent de rezultatul alegerilor din Ungaria, acesta va avea repercusiuni de durată în Europa Centrală. O victorie a lui Orbán va adânci breșa dintre Polonia și Ungaria, oferind UE o deschidere pentru a aborda deficitul democratic în creștere din ambele țări.
Nici măcar o victorie a opoziției, o perspectivă puțin probabilă, nu ar remedia neapărat relația, deoarece noul guvern pro-UE ar profita probabil de moment pentru a face reformele necesare democrației, lăsându-și vechiul aliat singur în disputa cu UE.
În Ungaria, Márki-Zay a zugrăvit alegerea pe care o au de făcut alegătorii ca fiind aceea între Rusia și Occident, un slogan care sună din ce în ce mai adevărat. Oricare ar fi decizia lor, însă, dinamica Europei Centrale și de Est nu va rămâne aceeași. >>
