Zece acţiuni de intervenţii active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină s-au realizat, în intervalul 7-13 iunie, în cadrul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, informează reprezentanţii Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) pe pagina de Facebook, notează Agerpres.
„În acest scop, din punctele de lansare ale Unităţilor de Combatere a Căderilor de Grindină: Moldova 1 Iaşi, Moldova 2 Vrancea, Prahova, Oltenia şi Mureş au fost lansate în total 633 de rachete antigrindină pentru combaterea a 68 de celule convective cu grindină în formare”, notează reprezentanţii SNACP.
Conform sursei citate, numai în seara zilei de 13 iunie au fost lansate 341 de rachete antigrindină pentru combaterea a 28 de obiecte convective deosebit de periculoase, manifestate în partea de sud şi sud-vest a ţării.
„Acesta este bilanţul unei săptămâni destul de liniştite până aseară, când a intervenit una dintre cele mai puternice furtuni din ultimii ani, a cărei energie cinetică a fost atât de mare încât a afectat şi capitala”, se mai precizează în anunţ.
În zonele protejate de infrastructura SNACP, în această perioadă s-au înregistrat fenomene meteo de intensitate medie şi foarte mare în special în sud-vestul, centrul şi nord-estul ţării.
„Căderi de grindină de mari dimensiuni s-au înregistrat în general în zonele din afara ariei de protecţie a SNACP. În urma activităţilor de intervenţii active în atmosferă efectuate în zona protejată, precipitaţiile au ajuns la sol preponderent sub formă lichidă. S-au înregistrat căderi de grindină şi în zona protejată, din cauza interdicţiilor de lansare a rachetelor antigrindină şi a limitărilor tehnologice specifice combaterii obiectelor convective de categoria 4, procese de energie mare supercelulare”, susţin reprezentanţii SNACP.
În total, de la începutul sezonului de combatere a căderilor de grindină, au fost lansate 1.477 de rachete antigrindină şi au fost combătute 234 de celule convective cu grindină în formare.
„Formaţiunile noroase sunt monitorizate şi analizate 24 din 24 de ore/7 zile pe săptămână din Punctele de Comandă ale Unităţilor de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) din cadrul Sistemului şi de către Administraţia Naţională de Meteorologie. Deciziile de lansare a rachetelor antigrindină sunt luate în baza informaţiilor radar, a prognozelor şi a avertizărilor emise de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi se acţionează local, doar asupra formaţiunilor noroase cu grindină în formare, conform procedurilor operative. Urmare a desfăşurării activităţilor de intervenţii active în atmosferă, se analizează intervenţiile active şi evoluţia formaţiunilor noroase asupra cărora s-a intervenit, precum şi cantităţile de precipitaţii căzute în zona protejată şi în zona adiacentă”, se precizează în anunţ.
Reprezentanţii Sistemului Naţional Antigrindină au făcut o prezentare detaliată a acţiunilor din seara zilei de 13 iunie când un sistem frontal, care a traversat teritoriul ţării de la vest la est, a determinat instabilitatea accentuată a masei de aer, predominant în jumătatea de sud a ţării.
„Administraţia Naţională de Meteorologie a precizat pentru această zi: „averse torenţiale, descărcări electrice, iar pe arii restrânse, mai ales în regiunile sudice, vijelii şi căderi de grindină”. De asemenea, pentru această zi, au fost emise mai multe mesaje de fenomene meteorologice periculoase, pentru mai multe judeţe, inclusiv şi pentru cele aflate în aria protejată de infrastructura SNACP, cum sunt judeţele: Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi, Teleorman şi Timiş, pentru care au fost emise avertizări cod roşu şi mai multe avertizări cod portocaliu şi galben”, notează reprezentanţii SNACP.
Potrivit sursei citate, începând cu ora 19:00, un sistem convectiv mezoscalar (sistem convectiv supercelular) a ajuns în proximitatea zonei protejate de Unitatea de combatere a căderilor de grindină Oltenia, iar la ora 19:11, când sistemul convectiv a pătruns pe teritoriul protejat de Grupul de combatere Vânju Mare, s-au realizat primele intervenţii active în atmosferă. În intervalul 19:16 – 20:05, din grupul de Combatere Vânju Mare au fost lansate 85 de rachete antigrindină; începând cu ora 20:05, sistemul mezoscalar a cuprins şi zona protejată de grupul de combatere Segarcea.
„În intervalul 20:08 – 20:24, s-a intervenit din grupurile de combatere Vânju Mare şi Segarcea, consumându-se 23 rachete antigrindină la Segarcea şi alte 15 rachete antigrindină la Vânju Mare. La ora 20:20, sistemul convectiv a cuprins şi grupul de combatere Drăgăşani, care în intervalul orar 20:20 – 21:00 a lansat 115 rachete antigrindină, după care sistemul convectiv mezoscalar a părăsit aceste zone şi s-a deplasat în est”, mai arată anunţul.
În jurul orei 22:00, acesta a intrat pe teritoriul protejat de grupul de combatere Sud din structura Unităţii pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova, iar în intervalul 22:04 -22:50, au fost lansate 103 rachete antigrindină, reuşindu-se combaterea căderilor de grindină pe o mare parte din teritoriul protejat şi, local, diminuarea dimensiunii greloanelor de grindină în localităţile Vişina, Cilieni şi Olteanca, unde a căzut grindină de dimensiuni mici şi medii.
„Pe suprafaţa protejată de unitatea de combatere a căderilor de grindină Oltenia, a căzut grindină în localitatea Momoteşti, jud. Vâlcea, deoarece aceasta se află pe sector interzis de lansare a rachetelor antigrindină, fiind un cartier populat al mun. Drăgăşani. De asemenea, s-au înregistrat căderi de grindină în sectorul interzis din vecinătatea depozitelor aparţinând OMV Petrom”, se mai precizează pe pagina de Facebook.
Comparativ cu teritoriul protejat, pe teritoriul neprotejat s-au înregistrat căderi de grindină în multe localităţi din judeţele: Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi şi în zona municipiului Bucureşti, unde dimensiunea greloanelor a fost medie şi mare, căzând în cantităţi masive şi producând multiple pagube culturilor agricole şi comunităţilor din zonă. Conform datelor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, căderile de grindină au afectat 107 localităţi din 20 de judeţe.
Cât de îngrijorătoare este ascensiunea rapidă a științei chineze?
