Studiu: Poluarea aerului, principala ameninţare la adresa sănătăţii publice la nivel mondial

Poluarea atmosferică prezintă un risc mai mare pentru sănătate la nivel mondial comparativ cu fumatul sau consumul de alcool, un pericol exacerbat în unele regiuni ale lumii, precum Asia şi Africa, conform unui studiu publicat marţi, citat de AFP, potrivit Agerpres.ro.

Potrivit acestui raport al Institutului pentru politici energetice (EPIC) al Universităţii din Chicago, SUA, asupra calităţii aerului la nivel global, poluarea cu particule fine, în suspensie – emise de autovehicule, activităţi industriale şi incendii – reprezintă „cea mai mare ameninţare externă la adresa sănătăţii publice globale”.

Însă, în pofida acestei constatări, fondurile alocate luptei împotriva poluării aerului reprezintă doar o fracţiune infimă din fondurile dedicate, spre exemplu, bolilor infecţioase, se subliniază în raport.

Poluarea cu particule în suspensie augmentează riscul de apariţie a afecţiunilor pulmonare, boli de inimă, accident vascular cerebral sau cancere.

Respectarea permanentă a pragului de expunere la particule fine stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ar creşte speranţa de viaţă la nivel global cu 2,3 ani, estimează EPIC, pe baza datelor colectate în 2021.

Prin comparaţie, consumul de tutun reduce speranţa de viaţă la nivel global cu 2,2 ani, în medie, iar malnutriţia infantilă şi maternă cu 1,6 ani.

– Asia şi Africa –

În Asia de Sud, regiunea lumii cea mai afectată de poluarea atmosferică, efectele asupra sănătăţii publice sunt foarte pronunţate.

Conform rezultatelor modelării ştiinţifice realizată de EPIC, locuitorii din Bangladesh – unde nivelul mediu de expunere la particulele fine este estimat la 74 micrograme/metru cub – ar putea avea o speranţă de viaţă cu 6,8 ani mai mare în cazul în care pragul de poluare ar fi redus la 5 micrograme/metru cub, nivelul recomandat de OMS.

Capitala Indiei, New Delhi, este considerată „cel mai poluat megalopolis din lume”, cu o rată medie anuală de 126,5 micrograme/metru cub.

În schimb, China a „făcut progrese remarcabile în lupta sa împotriva poluării atmosferice” iniţiată în 2014, a subliniat pentru AFP Christa Hasenkopf, directoare de programe de calitate a aerului în cadrul EPIC.

Nivelul mediu al poluării aerului din această ţară s-a redus cu 42,3% între anii 2013 şi 2021, însă rămâne de şase ori mai mare comparativ cu pragul recomandat de OMS. În cazul în care acest progres va continua în timp, chinezii ar trebui să câştige, în medie, 2,2 ani la speranţă de viaţă, potrivit EPIC.

Însă, per total, regiunile lumii cele mai expuse la poluarea atmosferică sunt cele care beneficiază de cele mai puţine mijloace pentru combaterea acestui risc, se notează în raport.

„Există un decalaj profund între locurile în care aerul este cel mai poluat şi cele în care cele mai multe resurse sunt utilizate colectiv şi în mod global pentru rezolvarea acestei probleme”, a explicat Christa Hasenkopf.

Dacă există mecanisme internaţionale de luptă împotriva HIV, a malariei sau a tuberculozei, precum Fondul Global pentru Combaterea SIDA, Tuberculozei şi Malariei, care cheltuie 4 miliarde de dolari pe an pentru combaterea acestor boli, pentru poluarea atmosferică nu există niciun echivalent.

„Totuşi, poluarea aerului reduce speranţa medie de viaţă a unei persoane în RDC (Republica Democratică Congo) şi Camerun mai mult decât HIV, malaria şi altele”, se subliniază în raport.

– Mega-incendii în Canada –

În Statele Unite, programul federal Legea Aerului Curat a contribuit la reducerea poluării aerului cu 64,9% din 1970, ceea ce face posibilă creşterea speranţei medii de viaţă a americanilor cu 1,4 ani.

În Europa, îmbunătăţirea calităţii aerului în ultimele decenii a urmat dinamica celei observate în Statele Unite, însă persistă disparităţi profunde între regiunile din estul şi vestul continentului.

Toate aceste eforturi sunt ameninţate, printre altele, de multiplicarea incendiilor forestiere în întreaga lume – cauzate de creşterea temperaturilor şi de multiplicarea episoadelor de secetă, asociate schimbărilor climatice – şi care provoacă creşteri ale nivelului de poluare a aerului, notează AFP.

Spre exemplu, în 2021, sezonul istoric al incendiilor din California a contribuit la o poluare atmosferică în comitatul californian Plumas de cinci ori peste pragul limită recomandat de OMS.

Mega-incendiile care au devastat Canada în vara anului 2023 au provocat vârfuri de poluare în Quebec şi Ontario şi în mai multe regiuni din estul Statelor Unite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here