Un studiu despre care bancnote transmit cel mai bine bacterii periculoase și care a pus leul românesc pe primul loc a luat premiul pentru Economie la premiile Ig Nobel de anul acesta.
Deși această gală este cunoscută pentru cercetările adesea ciudate și absurde pe care le scoate în evidență, toate studiile sunt făcute de oameni de știință serioși și publicate în jurnale de specialitate. Premiile sunt decernare într-o sală de la Universitatea Harvard iar laureații își țin cuvântările publice la MIT.
Ipoteza de la care au plecat cei trei cercători, Habip Gedik, de la un spital universitar din Istanbul, și Timothy și Andreas Voss (tată și fiu) de la două institute din Nijmegen, Olanda, este interesantă:
„La nivel global, banii sunt unele dintre obiectele care se transmit cel mai frecvent din mână în mână. În acest timp, banii pot fi contaminați și ar putea juca un rol în transmiterea de microorganisme între oameni. De exemplu, banii ar putea fi contaminați cu microorganisme din sistemul respirator sau cel gastro-intestinal. Banii nu favorizează supraviețuirea microorganismelor, în afară de unele care sunt rezistente la condiții externe. De asemenea, nivelul igienei într-o comunitate sau o societate ar putea să contribuie la cantitatea de microbi găsită pe monede și bancnote, ceea ce crește șansa transmiterii în timpul manipulării banilor” (sursă)
Au fost testate bancnote de Euro, Dolar SUA, Dolar Canadian, Kuna Croată, Leu Românesc, Dirham Marocan și Rupie Indiană. Toate bancnotele au fost sterizitate înainte apoi pe suprafața lor au fost puse colonii de stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA), Enterococcus feaecium rezistent la vancomicină (VRE) și un beta-lactamaze producătoare de E. Coli. (ESBL)
Pe leul românesc au crescut culturi ale tuturor celor trei patogeni rezistenți la medicamente.
De asemenea, au fost găsite și la trei și șase ore după ce bancnotele au fost lăsate la uscat la aer. În plus, leul românesc a fost singura bancnotă pe care au fost găsiți patogeni și la 24 de ore de la experiment.
Leul românesc a fost pe primul loc și la transmiterea patogenilor la oameni care au intrat în contact cu bancnota.
Concluzia trasă de cercetători este îngrijorătoare:
„Experimentele noastre au arătat că structura de polimer a leului românesc permite creșterea și transmiterea de patogeni rezistenți la medicamente. Asta, în teorie, ar putea contribui la transmiterea de microorganisme în cadrul societății românești. Probabil că și conținutul bancnotelor este un factor care a influențat supraviețuirea bacteriilor”
Patogenii studiați sunt unele dintre cele mai comune bacterii rezistente la un amestec de medicamente. Creșterea rezistenței la tratamente, mai ales la tratamentul cu antibiotice, a unor patogeni este un risc foarte mare pentru omenire.
Există riscul ca, în timp, toate medicamentele existente în prezent să nu mai fie eficiente în combaterea infecțiilor, spun cercetătorii. În aceste condiții, și o simplă zgârietură poate deveni fatală, ca perioada de dinaintea inventării penicilinei, primul antibiotic.
