Statele Unite încearcă să își îndeplinească planurile de reducere a prezenței militare globale. Retrageri parțiale de trupe au avut loc în Irak, Afganistan și Germania, iar retrageri suplimentare sunt discutate privind Somalia. Între retragerea militară, recesiunea economică și haosul politic din SUA, mulți se întreabă dacă Washingtonul își pierde avantajul ca putere globală, în special în afacerile militare.
În weekend, Comandamentul Central al SUA a anunțat că echipajele bombardierelor B-52H, cu capacitate nucleară, de la baza Forței Aeriene Minot din Dakota de Nord au fost trimise pe nepusă masă într-o misiune în Orientul Mijlociu, potrivit Geopolitical Futures.
CENTCOM a declarat că misiunea a fost menită să demonstreze cât de ușor pot muta americanii trupele în și din teatre de operațiuni, adăugând că bombardierele erau însoțite intermitent de avioane F-15Es, F-16, KC-10 și KC-135.
Misiunea ar trebui privită ca o demonstrație a forței și acoperirii globale a armatei SUA.
KC-10 și KC-135 au permis realimentarea în aer, subliniind că bombardierele ar putea atinge ținte la nivel mondial fără a se baza pe aliați, iar prezența avioanelor de luptă a adăugat capacități de amenințare sporite.
Dacă mesajul este clar, ținta vizată este însă mai puțin clară. Cel mai probabil, a fost un semnal către Rusia sau Iran, ale căror miliții din Irak și-au intensificat atacurile împotriva SUA în ultima vreme (atât de mult, încât SUA au aplicat sancțiuni suplimentare Teheranului), subliniază Geopolitical Futures.
Stoltenberg: „Vom avea de făcut o alegere dificilă”
NATO va decide dacă îşi va continua misiunea de instruire în Afganistanul devastat de război la viitoarea reuniune a miniştrilor apărării Alianţei nord-atlantice preconizată pentru luna februarie, a declarat luni secretarul său general, Jens Stoltenberg, citat de dpa.
„Vom avea de făcut o alegere dificilă”, a spus fostul prim-ministru norvegian la un eveniment NATO, potrivit unei transcrieri a discursului său.
„Fie rămânem şi plătim în continuare preţul unui angajament militar. Fie plecăm, riscând să pierdem câştigurile pe care le-am obţinut, în timp ce procesul de pace ar putea eşua”, a considerat el.
Săptămâna trecută, SUA au anunţat o nouă reducere a numărului lor de militari din Afganistan la 2.500, faţă de 4.500 câţi sunt în prezent, conform mass-media americane.
În pofida acestui anunţ „misiunea NATO va rămâne”, a spus Stoltenberg. „Şi vom continua să oferim sprijin forţelor de securitate afgane”, a subliniat el.
Stoltenberg a avertizat în mod repetat asupra retragerii prea devreme a trupelor occidentale din ţara sfâşiată de război, spunând că ea ar putea deveni din nou o platformă pentru teroriştii internaţionali care vizează ţările occidentale.
SUA şi-au început angajamentul militar în Afganistan din 2001, după atacurile teroriste de la 11 septembrie în acelaşi an. NATO a preluat conducerea misiunii în 2003, după care a transmis ştafeta forţelor de securitate afgane în 2014.
