Dacă Congresul aprobă, reducerile ar economisi mai puțin decât cred americanii — și ar pune în pericol nenumărate vieți, notează The Economist.
<< Mai întâi a căzut lama ghilotinei. Acum trebuie semnat ordinul de execuție. Aproape imediat după ce Donald Trump a preluat funcția pentru a doua oară, a început să taie finanțarea programelor care nu-i plăceau. Însă, conform Constituției, doar Congresul are dreptul de a decide cum își cheltuiește America banii. Așa că Trump a trimis legislativului un pachet de „revocare a alocărilor bugetare” („rescission”), cerând recuperarea a 9,4 miliarde de dolari din cheltuieli deja aprobate. Dacă până pe 18 iulie Congresul nu îl adoptă, guvernul va fi obligat să cheltuie acei bani. Aproximativ 1,1 miliarde de dolari erau destinați Corporației pentru Radiodifuziune Publică, despre care administrația afirmă că răspândește „propagandă radicală, woke, deghizată în «știri»”. Restul sumelor erau menite să ajute oameni din întreaga lume prin programe și agenții de ajutor extern. Cea mai mare dintre acestea este Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), care a fost în mare parte desființată și integrată în Departamentul de Stat. Graficele explică efectele acestor reduceri.
În 2023, America a cheltuit 80 de miliarde de dolari pe ajutor extern, inclusiv fonduri pentru asistență umanitară, dezvoltare și sănătate. Americanii cred despre ei că sunt mai generoși decât sunt în realitate. Atunci când sunt întrebați în sondaje cât din bugetul federal este alocat ajutorului pentru oameni din alte țări, răspunsul mediu este de 26%. În realitate, este vorba de aproximativ 1%, adică 0,25% din PIB-ul Americii. Însă acești bani contează enorm pentru beneficiarii lor. SUA contribuie cu o parte semnificativă din ajutorul extern la nivel mondial, inclusiv 40% din ajutorul umanitar. Reducerea acestor fonduri va duce la închiderea unor programe și va destabiliza organizații internaționale care gestionează banii, precum Organizația Mondială a Sănătății și Programul Alimentar Mondial.
Estimarea modului în care aceste reduceri vor afecta o anumită țară este complicată. Centrul pentru Dezvoltare Globală (Centre for Global Development – CGD), un think-tank american, a calculat impactul pe baza notei de „revocare a alocărilor bugetare” semnate de Trump. În termeni absoluți, Ucraina ar suferi cea mai mare pierdere: ar putea pierde 1,4 miliarde de dolari din suma aprobată de Congres pentru anul financiar 2024–2025. Însă unele țări mai sărace, care ar pierde sume mai mici, vor resimți mult mai dur impactul. Ajutorul acordat Liberiei ar putea scădea cu peste 100 de milioane de dolari, echivalentul a 2,6% din venitul național brut (VNB). Afganistanul, Palestina și Somalia ar pierde fiecare o sumă echivalentă cu peste 1% din VNB-ul lor.
Ajutorul extern finanțează tot felul de cauze importante, de la pregătirea pentru dezastre și eradicarea bolilor, până la promovarea bunei guvernări. Unele programe au fost afectate mai puțin decât altele, în termeni relativi. De exemplu, Trump dorește să reducă asistența pentru agricultură și pentru refugiați și persoanele strămutate intern cu peste 1,1 miliarde de dolari fiecare. Asta înseamnă 81% din cât cheltuia America pentru agricultură înainte de reduceri, dar numai 13% din fondurile alocate persoanelor strămutate. Statele Unite elimină numeroase programe cu beneficii pe termen lung, cum ar fi cele pentru educație, infrastructură și competitivitate economică.
Și alte țări își reduc ajutorul oficial pentru dezvoltare (ODA) — adică fondurile externe destinate dezvoltării economice și bunăstării în țările sărace. În februarie, Marea Britanie a anunțat că va reduce cheltuielile ODA de la 0,5% la 0,3% din venitul național brut (VNB) până în 2027. Franța, Germania și Elveția vor tăia din bugete în acest an. În 2023, anul de după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, ajutorul acordat Ucrainei a dus la o creștere generală a cheltuielilor pentru asistență. Folosirea acelui an ca bază de comparație face ca declinul preconizat până în 2026 să pară și mai accentuat. Chiar și ținând cont de acest context, tendința este ca țările bogate să devină tot mai zgârcite. Multe dintre ele includ acum în statisticile privind ajutorul extern costurile pentru adăpostirea solicitanților de azil aflați pe teritoriul propriu, ceea ce umflă artificial nivelul declarat al cheltuielilor ODA. Toate acestea creează o oportunitate pentru China de a-și extinde influența globală (soft power) în detrimentul Occidentului.
Reducerile vor costa vieți, deși este prea devreme pentru a ști câte. Propunerea de buget a Casei Albe pentru anul financiar 2025–2026 — care a stat la baza legislației fiscale și bugetare a republicanilor, denumită „Legea mare și frumoasă” (One Big Beautiful Bill Act) — prevede o reducere de două treimi a cheltuielilor pentru sănătate și ajutor umanitar. Conform unei simulări realizate de Centrul pentru Dezvoltare Globală (CGD) pe baza acestei propuneri, reducerile ar putea provoca aproape un milion de decese într-un singur an. Majoritatea dintre acestea — aproximativ 675.000 — ar fi cauzate de prăbușirea programelor de tratament și prevenție a HIV, precum PEPFAR. Ar fi un sfârșit tragic pentru o poveste de succes remarcabilă: se estimează că, din 2003, PEPFAR a salvat 26 de milioane de vieți. O concesie de ultim moment pare să fi salvat programul, cel puțin pentru moment, dar nu există nicio garanție că administrația nu va încerca din nou să îl elimine.
Republicanii continuă negocierile privind forma finală a pachetului legislativ — detaliile acestuia vor determina dacă previziunile actuale exagerează sau subestimează efectele reducerilor. Nu este exclus ca America să poată face bine în lume fără să cheltuie atât de mulți bani. Unele programe de ajutor extern sunt mai eficiente decât altele. Iar orice aparat birocratic are pierderi care pot fi reduse, mai ales în cazul eforturilor comune între mai multe țări. Însă administrația nu a dat niciun semn că ar intenționa să facă ajutorul extern american mai eficient. >>
Chiar dacă ar dura numai trei zile, minunea făcută de Trump are efecte… pe termen lung
