Tăriceanu: Trebuie găsită o cale de cooperare cu Comisia Europeană/ Cum ataca „Înalta Poartă”

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, crede că raportul MCV trebuie analizat de instituţiile de resort, de Ministerul Justiţiei şi de Consiliul Superior al Magistraturii şi consideră că trebuie găsită o cale de colaborare cu Comisia Europeană pentru reclădirea relaţiei de încredere.

Tăriceanu a fost întrebat, marţi, la finalul consultărilor pe care le-a avut cu PNL, ce părere are despre raportul MCV. „Şi în trecut Mecanismul de Cooperare şi Verificare care a funcţionat în relaţia între România şi Comisia Europeană, în numeroase rânduri, a cuprins erori, erori de necunoaştere, erori de apreciere şi aşa mai departe şi cred că cei de la Comisie trebuie să respecte tot ceea ce înseamnă legislaţie românească, prevederi care sunt adoptate în baza legislaţiei şi a Constituţiei României. În ceea ce priveşte raportul, pe care nu l-am văzut, dar am aflat că acest proiect de raport conţine o serie de critici, cred că e necesar ca el să fie analizat de instituţiile de resort de la noi, adică Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi cine mai are un rol de jucat în această privinţă şi trebuie găsită o cale, o soluţie de cooperare, de colaborare cu Comisia Europeană pentru a reclădi relaţia de încredere care trebuie să funcţioneze şi care este esenţială ca viitorul raport să nu mai aibă referirile negative”, a declarat Tăriceanu.  

El s-a referit şi la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, spunând că aceasta trebuie să funcţioneze sub autoritatea CSM-ului şi să nu mai fie un mijloc de şantaj şi de presiune asupra magistraţilor.  

Comisia Europeană publică, marţi, Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria, în condiţiile în care preşedintele CE Jean Claude Juncker a afirmat că şi-ar dori ridicarea monitorizării în mandatul actualei Comisii. Europarlamentarul PLUS Dragoş Tudorache susţine, însă, că o asemenea decizie va fi luată doar în cazul Bulgariei.

Atacurile în cascadă ale aceluiași Tăriceanu la adresa Comisie și a MCV

Pe vremea când se afla la guvernare alături de partidul condus de Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu nu cerea însă nicio consolidare a relației României cu Comisia Europeană, ci din contră:

• „(…) voi propune ca România să transmită un punct de vedere clar Comisiei că nu mai dorim să mai cooperăm în cadrul mecanismului de verificare, care nu este unul de cooperare şi care, parctic, stabileşte un tratament discriminatoriu pentru România”.
• „Când alții se duc să toarne hârdaie de minciuni la Înalta Poartă din Vest, unii se încăpățânează să considere că patriotismul și interesul național nu sunt valori desuete”.
• „În fiecare zi avem indicii că, pe nesimțite, se trasează o nouă cortină între țările din Vest și cele din Estul Europei. S-a întâmplat așa și la desemnarea conducerii noii administrații europene, se întâmplă cu permanentul dublu standard pe care îl aplică țărilor nou intrate în UE. UE, ca o imensă moșie personală…”
• „Este important ca partenerii din cadrul Uniunii Europene să se informeze cât mai complet şi direct în legătură cu motivele care justifică reformele legislative în domeniul Justiţiei şi al securităţii naţionale, în vederea garantării funcţionării democratice pe termen lung a României”.
• „Ne-am fi aşteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunţarea Curţii Constituţionale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare şi obiectivă a reformei Justiţiei în România”.
• „La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, şi preocupările Comisiei cu privire la discuţiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal şi a codului de Procedură Penală”.
• „Trebuie să adaug în această listă, într-o categorie similară de efecte care ne preocupă în mod egal, contestarea legitimității actualei Comisii Europene ca rezultat, pe de o parte, a înțelegerii sale asupra scopului și funcțiunii articolului 7 al Tratatului privind Uniunea Europeană, dar și asupra propriului rol ca braț mandatat politic al UE în relație cu guvernele din Ungaria și Polonia. Pe de altă parte, această contestare a legitimității este alimentată în plus de tergiversarea în relație cu România și Bulgaria a încheierii și ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare care, de 12 ani, le subminează acestor țări calitatea de membre cu drepturi depline în UE”.

Foto: INQUAM/Octav Ganea