Olaf Scholz tocmai se obișnuise să fie asemănat cu un ștrumf. Până săptămâna trecută, când cancelarul german a fost transformat într-un „cârnat îmbufnat”, scrie The Times.
Apărând la un miting înaintea primelor sale teste electorale de când i-a succedat Angelei Merkel în decembrie, el a demonstrat că, dacă ar fi un cârnat, ar fi unul cu pielea groasă.
Războiul din Ucraina, creșterea costului vieții și carisma noului lider al opoziției s-au aliniat pentru a reduce cota de aprobare a lui Scholz la 39% de când a preluat mandatul în fruntea unei coaliții cu Verzii și democrații liberali.
Vineri, cancelarul, în vârstă de 63 de ani, a îndurat scăndări precum „mincinos” și un baraj de claxoane și fluiere în timpul discursului său în piața primăriei din Kiel, capitala statului nordic Schleswig-Holstein. El a continuat indiferent, apărând decizia guvernului său de a trimite tancuri și alte arme grele în Ucraina și condamnând încercările președintelui Vladimir Putin de a retrasa granițele Europei prin uzul forței.
„Nu putem lăsa Ucraina singură și n-o vom face”, a declarat Scholz, o voce minusculă a rațiunii în costum gri și cămașă albă cu gulerul desfăcut. „Dar vom face tot ce putem pentru a preveni transformarea acestui lucru într-o confruntare militară directă între NATO și Rusia.”
Aproximativ 50 de manifestanți – pe afișele cărora scria „Scholz la front”, „Pace, libertate, neutralitate” și „În afara NATO”– nu aveau nimic din toate acestea. „Nu vrem război cu Rusia sau cu nicio țară. Ar trebui să-i lăsăm pe ruși în pace”, a spus Gabi, un pensionar. „Ucraina este plină de naziști”, a spus o altă femeie. „La televiziune o numesc o invazie, dar în mass-media pe care le-am citit ei spun că totul s-a întâmplat pașnic.”
Norbert Maroses, în vârstă de 61 de ani, consilier local al Partidului Social Democrat (SPD) din Scholz, se afla în mulțimea de 1.200 de oameni care se luptau să audă deasupra zgomotului. „Nu li s-ar fi permis să facă asta în Rusia, dar trebuie să suportăm asta pentru că face parte din democrație”, a oftat el.
O dezbatere națională a izbucnit asupra politicii de apărare și securitate a Germaniei de când a început invazia lui Putin. Scholz plănuiește să se adreseze națiunii la televizor în această seară, o raritate în politica germană, legând evenimentele din Ucraina cu aniversarea de astăzi a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial. A avut o apariție similară pe 24 februarie, prima zi a invaziei.
Într-o dezbatere parlamentară de urgență, câteva zile mai târziu, Scholz a vorbit despre un Zeitenwende (moment de turnură) „în istoria continentului nostru”.
La doar două luni de la preluarea funcției, el a răsturnat decenii de politică militară germană, angajându-se să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru întărirea forțelor sale armate, care au fost transformată într-o caricatură de zecile de ani de reduceri bugetare. El a promis, de asemenea, că va pune capăt dependenței Germaniei de petrol și gaze rusești și, cel mai controversat, a fost de acord să trimită arme într-o zonă de conflict pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial.
Cu toate acestea, cancelarul a fost acuzat curând că a revenit la obișnuitul său sentiment de precauție atunci când a fost vorba de implementarea modificărilor: transporturile de arme au fost mult mai lente și mai mici decât cele trimise de Marea Britanie și de alți membri NATO. În cele din urmă, pe 26 aprilie, Germania a fost de acord să trimită 50 de tancuri antiaeriene Gepard. Mulți germani doresc să se facă mai mult pentru a ajuta Ucraina, dar pentru o minoritate substanțială, inclusiv protestatarii din Kiel, Scholz oferă deja prea multe. Sondajele sugerează că mulți se tem că conflictul se va transforma într-un război nuclear, o posibilitate ridicată de însuși Scholz într-un interviu de luna trecută.
Unul din cinci germani crede într-o varietate de teorii ale conspirației, în mare parte pro-ruse, despre conflict, potrivit unui studiu al Centrului de Monitorizare, Analiză și Strategie din Berlin, mai ales antivaxerii și susținătorii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania.
Odată cu scăderea ratingului lui Scholz, consecințele ar putea afecta speranțele SPD în Schleswig-Holstein – populație 2,9 milioane – care votează astăzi și într-un concurs mai important duminică viitoare în Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat stat din Germania, cu 18 milioane de oameni.
În schimb, colegii Verzi lui Scholz – Robert Habeck, vicecancelar, și Annalena Baerbock, ministrul Afacerilor Externe – câștigă în popularitate, datorită poziției mai dure a partidului lor față de Rusia.
„Acum sunt printre cele mai puternice voci care cer ca arme grele să fie livrate în Ucraina”, a menționat revista Der Spiegel. „Pacifiștii de altădată au tăcut, iar acum se vorbește despre tancuri și obuziere.”
Și, de asemenea, despre cârnați, prin amabilitatea lui Andrii Melnîk, ambasadorul ucrainean la Berlin. Luna trecută, Scholz a declarat că dacă Frank-Walter Steinmeier, președintele german, ar fi blocat să viziteze Ucraina din cauza acuzațiilor că ar fi avut în trecut relații apropiate cu Putin, nici el nu va merge. Melnîk l-a etichetat apoi drept beleidigte Leberwurst (cârnat îmbufnat). „Acesta este cel mai brutal război de exterminare de la invadarea nazistă a Ucrainei”, a adăugat diplomatul. „Nu este ceva de grădiniță.”
Scholz a râs de comentariile unui rival anul trecut, care îl luase peste picior pentru „zâmbetul lui deștrumf”. Dar, în mod clar, Melnîk a mers prea departe și aliații liderului – și unii inamici – s-au adunat în jurul lui. „Olaf Scholz nu este un cârnat. Este cancelarul Republicii Federale Germania. Acest lucru trebuie respectat”, a spus Wolfgang Kubicki, vicepreședinte al Democraților Liberi.
Între timp, Friedrich Merz, liderul bătăios al Uniunii Creștin Democrate (CDU) a efectuat săptămâna trecută propria vizită în Ucraina, chiar a și organizat o întâlnire cu Volodimir Zelenski.
Până în acest weekend, saga cârnaților și-a pierdut din aromă. Bärbel Bas, președintele Bundestagului, camera inferioară a parlamentului, urmează să se prezinte astăzi la Kiev. După un apel de conciliere cu Zelenski, Steinmeier ar putea urma în curând, iar vineri liderul ucrainean l-a îndemnat și pe Scholz să vină.
Dar este justificată critica la adresa lui Scholz? Thomas Kleine-Brockhoff, vicepreședintele German Marshall Fund din SUA, un think-tank, a declarat că palmaresul cancelarului de până acum a fost „mai bun decât pare”. Scholz a început să reconstruiască forțele armate ale Germaniei – comandând 35 de avioane de luptă americane F-35 – și s-a mișcat mai repede decât se așteptau unii pentru a găsi surse de petrol și gaze, altele decât Rusia.
Găsirea unei alternative la politica externă bazată pe comerț care a modelat relațiile cu Rusia – și într-o mai mare măsură cu China – se va dovedi mult mai dificilă. „Dacă vedeți că modelul de afaceri german constă în obținerea de securitate din Statele Unite, energie ieftină din Rusia și o piață mare în China, atunci ar trebui să știți că acel model de afaceri este mort”, a spus Kleine-Brockhoff.
