„Pe măsură ce America, Marea Britanie și alte țări occidentale se luptă cu diviziunile interne care le țin în corzi democrațiile, iar statele iliberale precum China se întăresc, liderii Japoniei consideră că țara lor poate juca un rol în promovarea normelor liberale care au servit lumea atât de bine în epoca postbelică, reamintindu-le altor țări beneficiile”, puncta The Economist, recent, într-un material dedicat Jocurilor Olimpice și Paralimpice pe care Tokio le va găzdui în 2020.
La precedentele, organizate în 1964, Japonia și-a dezvăluit lumii noua sa față, după un război mondial în care rolul jucat o mutilase: o țară competitivă și centrată pe inovare, „gara” trenului-glonț, „shinkansen, capabilă să lase în urmă fantoma militarismului.
În 2020, inovația rămâne produsul pe care Japonia îl va pune pe toate tarabele și, după cum notau recent jurnaliștii de la The Economist, rolul trenului-minune ar putea fi luat de data asta de mașina-SF. Un vehicul zburător, promovat de Toyota, care ar putea să aprindă torța olimpică.
Jocurile Olimpice de Vară vor avea loc în perioada 24 iulie – 9 august, iar cele Paralimpice între 25 august și 6 septembrie.
Autoritățile metropolitane și centrale nipone mizează pe moștenirea pragmatică pe care pregătirile pentru Olimpiadă o vor lăsa în urmă. Cu alte cuvinte, oficialii promit că locuitorii capitalei se vor bucura și peste 60 de ani de ceea ce se ridică în prezent, cu ocazia Jocurilor Olimpice. Așa cum, în 2020, Tokio profită din plin de pe urma boom-ului inovativ și din domeniul construcțiilor, apărut pe fondul găzduirii ediției din 1964.
Proiectul „Robot”
„Vrem să facem din această Olimpiadă una extrem de inovativă”, spune un oficial din cadrul echipei de organizare a evenimentului. Potrivit acestuia, diferite alte tipuri de roboți vor juca un rol crucial pe perioada desfășurării evenimentului, în primul rând în ceea ce privește gestionarea invitaților și asigurarea confortului lor.
Asistență pentru spectatorii în scaune cu rotile, de pe Stadionul Olimpic, ghidarea oamenilor spre locurile lor, și furnizarea de informații despre evenimentele în derulare. Iată, în principal, ce vor face roboții concepuți special pentru ediția 2020 a Jocurilor Olimpice și Paralimpice.
În acest sens, organizatorii au creat așa-numitul „Robot Project”, un efort concertat al mai multor instituții de stat și companii private. Ținta imediată, după cum explică reprezentanții comitetului de organizare, îl reprezintă desfășurarea lină a evenimentului. Obiectivul pe termen mediu și lung însă, căci există și așa ceva, îl reprezintă stimularea acestei industrii, profitând de atenția globală pe care orice Olimpiadele îl trezesc, prin excelență.
Mașinile „curate” și autonome
După toate semnalele, partea leului și-o va asigura industria auto locală. În ultimii doi-trei ani, guvernul nipon a încurajat giganții japonezi din domeniu să investească concertat, direct, dar și prin sprijinirea unor proiecte independente, în vehicule autonome. Potrivit planurilor, mașinile cu evident aer futurist ar trebui să deservească o gamă largă de nevoi cu precădere în zona Satului Olimpic.
Dezvoltarea e-Palette, de pildă, se înscrie în acest gen de cerințe. Construit de Toyota, modelul electric va avea utilizări multiple. Va circula fie pe post de autobuz, fie ca o cafenea mobilă ori pentru servicii de livrare. Pentru astfel de produse, „botezul” olimpic ar pregăti terenul pentru trecerea la utilizare sistematică într-un viitor nu prea îndepărtat. Într-un Tokio în care inserțiile SF în viața de zi cu zi tind să devină regulă într-o paletă largă de paliere, presiunea olimpică va accelera acest fenomen.
E-Palette, de pildă, este promovat intens de Toyota în spațiul public, pe măsură ce se apropie de start Jocurile Olimpice.
Aproximativ 5.000 de medalii de aur, argint și bronz vor fi turnate pentru Olimpiada de Vară de la Tokio. Având însă în vedere tot mai sensibilul dosar climatic, autoritățile au lansat programul „Tokyo 2020 Medal Project”, menit să îi stimuleze pe japonezi să-și doneze aparatele electronice, precum telefoanele mobile, pentru un exercițiu inedit de reciclare. E vorba de colectarea metalelor prețioase din aceste aparate cu scopul reutilizării lor în fabricarea medaliilor.
Locuri de muncă pentru aproape două milioane de oameni
Deși e abordată de autorități ca o investiție masivă în viitor, organizarea Jocurilor Olimpice de la Tokio este „speculată” și prin prisma beneficiilor imediate. Câteva cifre care dau contur așteptărilor: venituri de 32 de trilioane de yeni, la nivelul întregii Japonii, și crearea de slujbe pentru aproximativ 1,3 milioane persoane (în regiunea metropolitană Tokio), respectiv 1,9 milioane la nivel național.
A existat un parteneriat între stat și sectorul privat pentru organizarea Jocurilor? Potrivit organizatorilor, 81 de companii au fost atrase în sprijinirea acestui efort, până la 31 ianuarie.
Potrivit presei internaționale, celor 12,6 miliarde de dolari, cât va costa Olimpiada din 2020, li s-ar putea adăuga, sub formă de cheltuieli indirecte, aproape 17 miliarde, bani injectați în proiecte colaterale organizării Olimpiadei.
Prezența României
„Sportivii Samurai 2020” sau sporturile care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Tokio:
- Atletism
- Canotaj
- Gimnastică artistică
- Haltere
- Judo
- Kaiac-canoe
- Lupte
- Scrimă
- Tenis de masă
- Tir
Componența echipelor – AICI
*Material realizat cu sprijinul unui program pentru jurnaliști străini al Ministerului de Externe din Japonia
