Blocul politic al administrației prezidențiale de la Moscova dorește ca locul al doilea în alegerile prezidențiale să fie ocupat de șeful LDPR, Leonid Sluțki. Această dorință le-a fost deja comunicată administrațiilor regionale și reprezentanților speciali. Însuși Sluțki i-a informat în acest sens pe membrii partidului său, în cadrul unei ședințe care a avut loc la începutul lunii ianuarie, scrie jurnalistul Andrei Perțev, pentru Meduza, citând două surse din conducerea unor regiuni, o sursă din rândul reprezentanților speciali, precum și doi interlocutori din conducerea LDPR. Nu se știe exact procentul pe care ar trebui să-l obțină Sluțki. În ședința cu membrii partidului, Leonid Sluțki nu dezvăluit cifrele, iar oficialii regionali nu au primit de la blocul politic al administrației prezidențiale obiective specifice (KPI).
„Cel mai important lucru este ca procentul președintelui să fie în jur de 80%, restul sunt variații. Pentru alegători, ceilalți candidați [Nikolai Haritonov, Leonid Sluțki și Vladislav Davankov] sunt practic o coală albă, iar modul în care se vor mișca procentele depinde în mare măsură de ei înșiși. Dar [în blocul politic al administrației prezidențiale] ne-au orientat că pe Sluțki trebuie să-l ajutăm”, a declarat un interlocutor al Meduza, din conducerea unei regiuni ruse.
Atât el, cât și omologul său dintr-un alt subiect al Federației Ruse, explică faptul că nu este vorba de „falsificări și corecții”, ci de promovarea lui Sluțki în timpul deplasărilor sale de campanie electorală: „Găsirea unui fundal favorabil pentru deplasare, punerea sa în lumină la TV, în public [cel aflat sub controlul autorităților locale]”. De exemplu, în timpul vizitei în Ciuukotka, în 30 decembrie 2023, Sluțki a vizitat același complex agricol pe care a vizitat-o și Vladimir Putin la 10 ianuarie.
În același timp, un interlocutor al Meduza, din rândul reprezentanților speciali, consideră că misiunea de a ajuta la obținerea locului doi pentru Sluțki este „complexă, aproape de imposibilitate”. „El este un politician absolut neclar, după Jirinovski, acest lucru este mai ales evident pentru alegător. Și [candidatul KPRF, Nikolai] Haritonov este așa, dar electoratul comuniștilor este totuși mai disciplinat. Până acum [toți candidații, în afara lui Putin] sunt pe o bază slabă”, argumentează el.
În opinia sa, cei din administrația prezidențială nu „vor lua în mod sever la întrebări” autoritățile regionale dacă Sluțki nu va obține totuși locul doi: „Toată lumea înțelege: el însuși nu reușește, nu are carismă”. Conform sondajelor VȚIOM, 16,1% dintre respondenți sunt favorabili președintelui LDPR, în timp ce 30,6% nu au încredere în el. Într-un sondaj deschis, cetățenii nu l-au menționat pe liderul liberal-democraților printre politicienii în care sunt gata să aibă încredere.
Două surse ale Meduza, din LDPR, afirmă că Leonid Sluțki însuși dorește foarte mult să obțină locul al doilea din cauza divizării din interiorul partidului. Apropiații defunctului lider al liberal-democraților, Vladimir Jirinovski, nu recunosc leadership-ul lui Sluțki. Printre nemulțumiții menționați de sursele Meduza se numără președinții de comisii din Duma de Stat, Iaroslav Nilov (politică socială) și Alexei Didenko (autoadministrare locală). La sfârșitul lunii decembrie 2023, ambii politicieni au fost excluși din consiliul superior al partidului. „Dar ei încă interacționează cu AP, relațiile lor sunt normale acolo. Prin obținerea locului al doilea, Sluțki trebuie să demonstreze în mod definitiv că el este liderul partidului – nici Jirinovski nu a ocupat locul doi”, spune o sursă a Meduza, din LDPR.
Aceasta și un alt interlocutor din partid admit că Sluțki ar fi putut cere personal ajutor de la conducerea blocului politic al administrației prezidențiale și să primească din partea Kremlinului „aprobare și asistență”. La nivelul administrației prezidențiale este înțeles faptul că în efortul de a obține locul al doilea în alegeri, Sluțki va investi în relații publice și va atrage interesul publicului pentru campania prezidențială.
În timpul deplasărilor sale în regiuni, liderul LDPR se întâlnește cu guvernatorii, iar călătoriile sale apar la televiziunile federale. Loialelor autorități și mass-mediei de stat, Kremlinul le recomandă să zică despre Sluțki că este „un politician rus experimentat, ales deputat în Duma de Stat în șase legislaturi”, iar în referirile la LDPR să sublinieze că „la baza ideologiei sale se află conservatorismul și patriotismul, apărarea lumii ruse, revenirea pașnică a întregului teritoriu al fostei URSS în componența Rusiei prin referendumuri”.
Meduza a scris anterior despre dorința blocului politic al administrației prezidențiale ca, după alegerile regionale din 2023, LDPR să ocupe locul al doilea și să împingă înapoi KPRF. Kremlinul avea nevoie de acest lucru „pentru a pune comuniștii la punct” înaintea alegerilor prezidențiale din 2024. Conform evaluării unuia dintre interlocutorii Meduza, apropiat de administrația prezidențială, lovitura dată „statutului celui de-al doilea partid din țară” va permite administrației prezidențiale să controleze mai bine KPRF și să împiedice consolidarea partidului în contextul dificultăților din economia rusă, cauzate de război.
Într-adevăr, în 7 din cele 20 de regiuni unde au avut loc alegeri parlamentare („alegeri” care s-au desfășurat inclusiv în teritoriile anexate ale Ucrainei), LDPR a ocupat locul al doilea. Iar asta, chiar și acolo unde anterior comuniștii avuseseră poziții puternice (de exemplu, în regiunile Ivanovo și Arhanghelsk). Un interlocutor al Meduza, apropiat de administrația prezidențială, este convins că, dacă nu ar fi fost republicile naționale, atunci LDPR „ar fi obținut statutul de al doilea partid în urma alegerilor pe liste de partid”. LDPR nu a reușit să ajungă pe locul doi în niciuna dintre cele șase republici naționale: Bașkortostan, Buriatia, Kalmîkia, Hakassia, Iakutia și okrugul autonom Neneț. Motivul: Vladimir Jirinivski a susținut abolirea subiecților naționali ai Federației Ruse.
„Am lucrat astfel: am pus accentul [în grupurile controlate de administrațiile regionale] pe Jirinovski, cuvintele sale, discursurile și ceea ce ar fi prezis el. Interesul [pentru Jirinovski] este încă mare. Dar asta nu va funcționa în cazul concret al lui Sluțki”, constată un tehnolog politic care a lucrat în conducerea unei campanii de parlament regional. Vladimir Jirinovski ar fi prezis invadarea Ucrainei de către Rusia. În decembrie 2021, el a spus că anul viitor, 2022, „nu va fi pașnic” și „pe 22 februarie la ora patru dimineața veți simți totul”. Jirinovski este, de asemenea, creditat cu „profeții” despre anexarea Crimeei în 2014 și escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, în 2023.
În prezent, administrația prezidențială are aproximativ aceeași țintă: să-i slăbească pe comuniști, lăsându-i fără statutul de al doilea partid – deja la alegerile prezidențiale. „Ziuganov a refuzat să participe și astfel a dezamăgit puțin [Kremlinul] legat de prezentarea la urne. Acest lucru a avut un impact nu tocmai bun asupra partidului. Se poate profita de asta”, spune un politolog care lucrează cu blocul politic al administrației prezidențiale.
Atât el, cât și un alt coleg de-al său care colaborează cu Kremlinul au îndoieli cu privire la posibilitatea ca Sluțki să obțină locul doi fără falsificări. „Șanse există doar prin corecții. Sau dacă Haritonov pare complet neinteresant pentru electoratul KPRF. Al doilea scenariu este în general probabil”, rezumă tehnologul politic.
Atât el cât și interlocutorul său apropiat de administrația prezidențială afirmă că, momentan, Kremlinul nu se pregătește de manipularea voturilor pentru Sluțki: „Acum, calculul se bazează pe creșterea ratingului [liderului LDPR] și pe o campanie proastă a celorlalți candidați sistemici”.
Meduza a trimis o solicitare de comentarii biroului de presă al LDPR, dar până la momentul publicării acestui material nu a primit un răspuns.
