Preşedintele american Donald Trump şi-a apărat luni decizia de ucidere a generalului iranian Qassem Soleimani, argumentând că acesta reprezenta un risc iminent pentru Statele Unite, dar şi că riscul ”nu prea contează”, având în vedere istoria liderului militar, relatează Reuters, preluat de News.ro.
”Fake news media şi partenerii lor democraţi lucrează din greu pentru a stabili dacă viitorul atac al teroristului Soleimani era sau nu ”iminent” şi dacă echipa mea a fost de acord”, a scris Trump pe Twitter.
”Răspunsul pentru ambele este un DA puternic, dar nu contează prea mult din cauza trecutului său oribil”, a afirmat preşedintele.
Democraţii, care încearcă să adopte o lege care să restrângă abilitatea lui Trump de a declara război Iranului fără aprobarea parlamentarilor, sunt în dezacord puternic cu preşedintele.
”Nu poţi întreprinde o acţiune militară împotriva unei alte ţări fără consimţământul Congresului, cu excepţia cazului în care te aperi de un atac iminent”, a scris pe Twitter senatorul democrat Chris Murphy.
”Este clar acum că a fost o acţiune ilegală. Acest lucru a făcut America un loc mai puţin sigur”, a afirmat Murphy, făcând referire la o ştire difuzată de NBC News potrivit căreia Trump a autorizat uiderea lui Soleimani cu şapte luni în urmă.
De la confirmarea uciderii lui Soleimani într-un atac cu dronă la Bagdad, oficiali ai administraţiei au susţinut că au acţionat din cauza unui risc iminent de atacuri împotriva diplomaţilor şi militarilor americani din Irak şi din restul regiunii.
Democraţii şi câţiva republicani din Congres au pus sub semnul întrebării justificarea atacurilor şi au spus că nu au fost informaţi corespunzător.
Unii au argumentat că potrivit Constituţiei Congresul şi nu preşedintele are autoritatea de a declara război şi au cerut Senatului şi Camerei Reprezentanţilor să acţioneze pentru a recupera această autoritate de la Casa Albă.
Reflectând diviziunile profunde de la Washington legate de politica lui Trump faţă de Iran, Camera a votat o rezoluţie care l-ar obliga pe preşedinte să ceară acordul Congresului pentru alte acţiuni militare împotriva Iranului.
Trei dintre republicani au susţinut rezoluţia şi opt democraţi, care deţin majoritatea în Cameră, au votat împotrivă.
O măsură asemănătoare a fost propusă în Senat, dar nu se ştie când ar putea avea loc votul, având în vedere incertitudinile legate de procesul pentru destituirea preşedintelui.
Săptămâna trecută, Trump a afirmat într-un interviu că Iranul pregătea un atac împotriva a patru ambasade americane, înainte de uciderea lui Soleimani, pe 3 ianuarie.
Duminică, secretarul pentru Apărare, Mark Esper, a spus că nu a văzut dovezi concrete că Iranul pregătea un atac.
”Ceea ce a spus preşedintele este că ar fi putut avea loc alte atacuri împotriva ambasadelor. Am împărtăşit ael punct de vedere. Preşedintele nu s-a referit la o dovadă anume”, a spus Esper.
Întrebat de presă dacă ofiţerii de informaţii au oferit dovezi concrete, Esper a spus ”Nu am văzut una referitoare la patru ambasade”.
