Soţii Adrian (44 de ani) şi Alecsandra (30 de ani) Moldovan, doi turişti din Arad, au lansat pe Youtube un vlog de călătorii şi aventuri, intitulat „EveryDay HoliDay”. Cei doi postează reportaje din călătoriile făcute în locuri exotice şi puţin vizitate, cum ar fi Coreea de Nord, Papua Noua Guinee, Irak sau Ucraina, la Cernobâl. În călătoria lor prin Coreea de Nord, Adrian şi Alecsandra au realizat un reportaj cu adevărat captivant.
Soții Moldovan au reușit să surprindă, în cele două materiale video postate, două fațete ale unei țări care i-a slujit lui Ceaușescu drept model: cea oficială, cosmetizată pentru turiștii străini, dar și cea reală, interzisă, povestită doar, de Adrian. Merită să urmăriți cele două filme, pentru a înțelege mai bine cum funcționează ”ultimul regim comunist autentic”, după cum îl descrie Adrian. Vizionând acest reportaj, la 30 de ani de la căderea lui Ceaușescu, ne putem imagina cum ar fi arătat o Românie încremenită în comunism.
„În Republica Democrată Coreea se poate ajunge doar din China, cu avionul sau cu trenul, şi doar ca parte dintr-un grup organizat. Politica ultimului regim comunist autentic interzice contactul populaţiei cu lumea exterioră, accesul la internet este limitat şi cenzurat, iar ţara are o economie cu circuit închis. Lipsa de respect faţă de familia Kim este cel mai grav lucru pe care-l puteţi face ca turist în această ţară”, povestește în film Adrian Moldovan.
„La vamă am trecut suspect de uşor. S-a notat doar câte telefoane şi câte aparate foto avem. Să călătoreşti în Republica Democrată Coreeană este foarte sigur, atâta timp cât respecţi regulile“, explică Moldovan.
Fotografiile făcute de cei doi români în Coreea de Nord surprind grandomania arhitectonică a conducătorilor nord-coreeni și dorința de a simula, în Phenian, cât mai fidel, traiul occidental. Cert este că, din filmările realizate de cei doi romani, capitala Coreei de Nord pare, de la distanță cel puțin, un oraș occidental, împănat cu zgârie nori. ”La firul ierbii” însă, se observă cum regimul de tip stalinist și-a pus amprenta pe majoritatea clădirilor.
„Cei 70 de ani de comunism au dus la o îndoctrinare severă a populaţiei. Tot ce e occidental e decadent şi periculos… Se mai zice că întreaga ţară este înconjurată de sârmă ghimpată, ca lumea să nu fugă. Mentalitatea, frica, lipsa de cunoaştere a universului de dincolo de graniţă, sărăcia sunt argumente mult mai puternice. Aici nu există hoţi, pentru că închisorile au fost înlocuite cu lagăre de muncă silnică, iar pentru prostiile comise de o persoană va avea toată familia de suferit”, povestește Adrian Moldovan în filmarea sa.
„Nu îmi vine să cred că asta e Coreea de Nord. Atât de modernă… Nu ne-au legat la ochi, m-am uitat şi pe hartă, după China urmează Coreea de Nord… Sincer, e prea luxoasă. Suntem în Coreea de Nord sau Singapore?!”, exclamă la un moment dat Alecsandra. Însă, tot ea remarcă un mic detaliu, aparent banal: geamul de la camera de hotel – extrem de murdar – probabil intenționat, pentru ca turiștii să nu observe că pe timpul nopții toate luminile sunt stinse în oraș.
Plecăciuni în fața statuilor liderilor
Statuile faraonice ale conducătorilor fac parte din nelipsitul arsenal al cultului personalității, ”importat” de Ceaușescu și în România, după vizita pe care o făcuse la Phenian, în 1971.
”Trebuie să fiţi îmbrăcaţi decent şi să fiţi dispuşi să faceţi o plecăciune în faţa statuilor. Este recomandat să depuneţi un buchet de flori care costă cinci euro. Fotografierea statuilor este permisă doar încadrând statuile în întregime… Principala distracţie a coreenilor este socializarea în parcuri… Eu nu ştiu ce să spun de sărmana ţară în care suntem, dar zgârie-nori ca aceia nu avem în România…”, povestește Adrian. Tot el amintește însă în cel de-al doilea clip că în zgârie-norii din Phenian nu locuiește nimeni. Explicația ghidului a fost că… au fost construiți foarte recent și nimeni nu a apucat să se mute încă acolo.
Un reportaj incognito în ultimul regim comunist autentic
Adrian Moldovan a explicat pe vlogul său de ce a fost atât de dificil să realizeze reportajul.
„Jurnaliştii nu au acces în RPDC decat strict sub controlul dictaturii. Noi am fost ca turişti. Şi ca turist, în momentul în care mergi cu agenţia de turism din China trebuie să semnezi o groază de hârtii şi clauze. Cea mai nasoală, referitoare la filmat şi la ce poţi reda, este că nu ai voie să apari ulterior la TV să spui ce ai văzut sau auzit şi nu ai voie să faci un film la nivel de jurnalist profesionist sau de investigaţie. Dacă firma chineză pierde contracte de turism în Coreea de Nord este din cauză că guvernul RPDC se supără că te-au dus pe tine ca jurnalist incognito eşti pasibil la plata de despăgubiri imense. Aşadar tot ce mi s-a permis a fost să fac un reportaj strict turistic, în care am avut voie să arăt doar ce se vede şi nu am avut voie să menţionez chestiile pe care le bănuiesc, le-am citit pe net sau le-am auzit acolo. Aşadar este evident că nu pot reda în film ce mi-au povestit ghizii coreeni între patru ochi, la o bere. Asta e realitatea. E bine că am putut şi atât… Vă mulţumesc pentru vizionări şi comentarii!”.
Fotografia de deschidere: Hotelul Tineretului, Ryugyong, în fundal (clădirea în formă de piramidă). Are o înălţime de 330 de metri şi 105 etaje. Este cea mai înaltă clădire din Coreea de Nord
