„Vladimir Putin pierde influență”. Editorial Le Monde despre „revenirea dureroasă la realitate” a Rusiei

Sursa: Twitter

Confruntată cu reizbucnirea violenței între Tadjikistan și Kîrgîzstan și între Armenia și Azerbaidjan, Moscova se chinuie să joace rolul de arbitru, pe care îl pretinde. Un semn care vorbește despre slăbirea președintelui rus, pe scena internațională, notează ziarul francez, Le Monde, în editorialul său.

<< De îndată ce apar semne de slăbiciune, geopolitica este nemiloasă. Vladimir Putin nu poate decât să constat acest lucru atunci când trupele sale tocmai ce au suferit un regres amar în Ucraina, forțate fiind să se retragă în regiunea Harkov, sub presiunea trupelor Kievului. Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai desfășurat la Samarkand, Uzbekistan, i-a oferit cu siguranță ocazia să facă o fotografie de familie, alături de președintele chinez, Xi Jinping, în special, dar omologii săi au fost zgârciți cu susținerea.

Liderul de la Kremlin a fost de acord că trebuie să țină cont de „preocupările” chinezești în legătură cu un conflict care afectează indirect economia gigantului asiatic. Parteneriatul „nelimitat”, creat la Beijing de cele două țări în ajunul invadării Ucrainei, este în mod clar testat. Prim-ministrul indian, Narendra Modi, a fost și mai direct cu președintele rus, asigurându-l că „nu este timpul pentru război”. Vladimir Putin a făcut zig-zag cât a putut, spunându-i interlocutorului său că dorește să se asigure că acest război se va termina „cât mai repede”, pentru ca, puțin mai târziu, în fața presei ruse să declare opusul.

Chiar dacă în Ucraina soarta armelor este departe de a fi decisă, nu scapă nimănui perioada proastă prin care trece Moscovai. Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a verificat acest lucru pe pilea sa, atunci când a solicitat, fără succes, aplicarea articolului 4 al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) care leagă țara sa de Rusia, precum și de Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan, în urma luptelor cu forțele armate din Azerbaidjan. Vladimir Putin s-a mulțumit să facă apel la beligeranți să respecte încetarea focului.

Activism îndelung subestimat

Președintele rus a recidivat în ultimele zile pentru a încerca să pună capăt ciocnirilor la fel de mortale, de la graniță, dintre Kîrgîzstan și Tadjikistan, predicând în favoarea unei diplomații pe care, când e vorba de Ucraina, a șters-o din vocabularul său. Apelurile sale pentru soluționarea disputelor „exclusiv prin mijloace pașnice” nu au făcut decât să sublinieze limitele OTSC, care, totuși, își propune să facă din Moscova garantul securității în Eurasia post-sovietică.

În mod ironic, pactul acestei organizații, după modelul celui al NATO, a fost aplicat pentru prima dată în Kazahstan, la începutul anului. Intervenția trupelor ruse sub acest steag, pentru a suprima demonstrațiile declanșate de o creștere bruscă a prețului gazului, nu l-a împiedicat însă pe noul lider al țării, președintele Kassim-Jomart Tokaev, să se distanțeze de Moscova în chestiunea ucraineană și să se apropie de Beijing. De altfel, Xi Jinping l-a și gratificat, prima sa vizită în străinătate de la pandemie fiind făcută, în 14 septembrie, în Kazahstan.

De aproape 15 ani, de la intervenția rusă în provinciile separatiste din Georgia, Vladimir Putin a multiplicat loviturile de forță, din Siria până în Libia, în timp ce influența rusă a crescut în Africa. Acest activism, îndelung subestimat, i-a adus maestrului de la Kremlin câteva succese prestigioase. Eșecurile suferite în Ucraina, întărirea involuntară a NATO, pe care a declanșat-o această agresiune, asimetria și mai accentuată în favoarea Chinei a alianței dintre marile puteri „revizioniste”, sau chiar decuplarea de lung parcurs de Europa, accelerată de sancțiuni, constituie reveniri dureroase la realitate. >>

Ce anexează și pe cine mai mobilizează Putin? Granița fină dintre momentul Târgoviște și buncărul lui Hitler

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here