Vor mai fi anticipate? Unde ne aflăm și ce semnale dau tunurile puse de PSD pe Iohannis

Foto: INQUAM/Octav Ganea

Cât de sigur mai este drumul spre anticipate, mai ales după ce Curtea Constituțională a intrat în acest joc, iar spectrul unor intervenții viitoare din partea instituției conduse de Valer Dorneanu, nu s-a îndepărtat? Ce are de gând președintele, nu doar prin mutarea recentă cu Florin Cîțu, ci și după consumarea procedurilor legate de învestirea sau respingerea noului Cabinet? Nu în ultimul rând, cum a fost instrumentalizată epidemia de coronavirus de către grupările politice care și-au unit forțele pentru a zădărnici planurile prezidențiale de organizare a scrutinului parlamentar înainte de termen?

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură” – Art. 89 din Constituția României.

În ce moment ne aflăm acum, mai ales după ce PSD a reușit, prin intermediul Curții Constituționale, să introducă un prim element de incertitudine în procesul de declanșare a alegerilor anticipate?

Miercuri, după consultări-maraton cu partidele parlamentare, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe fostul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, să formeze un nou Cabinet. Șeful statului și-a justificat decizia – sub aspectul momentului ales, dar și al persoanei selectate – arătând că astfel va fi evitat „riscul unui blocaj total în Parlament”.

Mai exact, Iohannis a făcut trimitere la împlinirea termenului de 15 zile, prevăzut de legislație, în care Parlamentul ar fi trebuit să se pronunțe prin vot asupra învestirii unui nou Guvern. Cum decizia de luni a Curții Constituționale a venit cu doar o oră înaintea deschiderii ședinței în care Parlamentul ar fi trebuit să dea un vot pe învestirea cabinetului condus de Ludovic Orban, la PNL și Palatul Cotroceni s-a convenit asupra unei replieri pe noile circumstanțe.

Așa s-a ajuns la depunerea-fulger a mandatului de către Orban, inițierea rapidă de consultări și desemnarea, tot în viteză, a lui Florin Cîțu. Totul, în 48 de ore. Cu alte cuvinte, s-a evitat în ultimul moment apariția unor noi controverse, preponderent pe procedură, cu posibil impact negativ inclusiv asupra legitimității procesului de declanșare a anticipatelor.

Potrivit surselor Universul.net, după parcurgerea procedurii și eventuala respingere a Cabinetului Cîțu de către Parlament, șeful statului ar avea în vedere revenirea cu o nouă propunere de premier, din nou în persoana lui Ludovic Orban.

Tactica aleasă

Calculul președintelui este să nu escaladeze conflictul cu Curtea Constituțională și să nu transmită opiniei publice că își dorește prelungirea crizei politice, mai ales în contextul tensionat actual generat de contagiunea cu coronavirus.

Prin nominalizarea unui alt premier, Klaus Iohannis mai obține ceva. Dă șah PSD. Indiferent ce argumente ar invoca social democrații pentru a nu vota noul executiv, le va fi greu să scape de acuzația că ei sunt cu adevărat cei care își doresc prelungirea blocajului politic.

Pe de altă parte, în cazul în care, pentru a evita anticipatele, vor vota noul cabinet propus, vor avea o problemă și mai mare să justifice în fața propriului electorat de ce au dat jos guvernul Orban, în condițiile în care acum ar susține un executiv identic, poate și cu Ludovic Orban ca vicepremier, sau aproape identic.

Pasul făcut de Iohannis prin nominalizarea lui Florin Cîțu a fost perceput de numeroși analiști drept unul ofensiv în direcția anticipatelor și salutat ca atare (un exemplu – AICI). O perspectivă potențată ulterior de reacțiile veninoase și amenințările cu suspendarea venite dinspre PSD.

Ce poate fi reținut din semnalele date între timp de PSD și propagandiștii săi

Marcel Ciolacu nu a exclus chemarea din nou în ajutor a lui Valer Dorneanu și a judecătorilor de curte din cadrul CCR, Eugen Teodorovici a cerut suspendarea lui Klaus Iohannis, Gabriela Firea a ieșit la rampă cu un atac suburban, iar Șerban Nicolae, propunerea PSD pentru șefia Senatului, l-a comparat pe florin Cîțu nici mai mult nici mai puțin decât cu coronavirusul.

Corului formal din zona PSD i s-a alăturat cel informal, dar nu mai puțin relevant în efortul de război menit să blocheze alegerile anticipate. Propaganda PSD a lansat, miercuri seară, un val de invective la adresa premierului desemnat, Florin Cîțu. Concomitent, propaganda rusă și-a reactivat „celula de criză” de la București, folosită și în perioada Băsescu, cerând PSD să tragă în președinte cu mitraliera CCR și tunul suspendării.

Coronavirusul „salvator”

De la PSD, la partidul lui Victor Ponta, trecând prin ALDE, aflat în risc de disoluție, și până la UDMR, ideea de alegeri anticipate este percepută cu o ostilitate profundă. În ultimele zile, la nivel de declarații publice, unii lideri politici au mers până într-acolo încât să facă din coronavirus un scut.

De exemplu, Kelemen Hunor a cerut scoaterea anticipatelor de pe agendă, pe motiv de coronavirus, iar Victor Ponta s-a folosit de coronavirus și de numele lui Raed Arafat pentru a îndepărta spectrul anticipatelor.

Având în vedere tracțiunea pe care a căpătat-o scenariul unei isterii naționale pe tema coronavirusului, alimentată de confirmarea primului caz în România, dar și de jocurile făcute de unii politicieni, președintele Klaus Iohannis a ieșit public cu o reaccție, joi.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Iohannis a îndemnat, subliniind că „nu există niciun motiv real de panică”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here