La congresul Partidului Comunist din China, Xi Jinping „navighează” neînfricat. Însă, „cârmaciul” avertizează că „ape agitate” se întrevăd, notează The Economist.
Principalele linii ale analizei:
- Când președintele Xi Jinping s-a adresa la cel de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist, acum cinci ani, China arăta într-o formă mult mai bună decât în prezent. Economia creștea într-un ritm decent. Covid-19 încă nu apăruse. Și se vorbea mult despre „oportunitate strategică”: ideea potrivit căreia China își putea extinde influența în întreaga lume, fără prea multe interferențe.
- Pe 16 octombrie, când Xi a deschis cel de-al XX-lea congres, contextul a fost mai sumbru. Economia Chinei pufnește, în mare parte din cauza „politicii zero covid” a guvernului, care se bazează pe restricții draconice pentru a limita focarele. Relațiile cu America s-au prăbușit. Cu toate acestea, discursul lui Xi a fost chiar mai triumfalist decât cel rostit în 2017.
- În fața celor aproximativ 2.300 de delegați de partid adunați la Beijing, Xi a anunțat realizările partidului, reale și percepute, în timpul deceniului său la putere. El a subliniat reușita de a elimina sărăcia extremă (definită ca venit individual zilnic mai mic de 2,30 dolari, la prețurile din 2011), pe care partidul a spus că a obținut-o anul trecut. Descriind represiunea asupra libertăților în Hong Kong, Xi a spus: „Am ajutat Hong Kong-ul să intre într-o nouă etapă, în care ordinea a fost restabilită”. Legat de Covid, a zis că partidul pune „oamenii și viața lor mai presus de orice”.
- Cu toate acestea, poporul chinez s-a săturat din ce în ce mai mult de politica Zero-Covid a lui Xi. Antreprenorii și investitorii străini au fost speriați de represiunea pusă în scenă pentru reglementarea firmelor de tehnologie și de rolul în expansiune al partidului în planificarea și dezvoltarea economică. Totuși, Xi a atras atenția asupra faptului că „războiul total al poporului pentru a opri răspândirea virusului” va continua. Și a salutat ceea ce el a numit „modernizare în stil chinezesc”, în timp ce și-a reînnoit promisiunea de „prosperitate comună”. „Acest congres este despre consolidarea multor câștiguri – cel puțin acele câștiguri din mintea lui Xi Jinping – pe care partidul le-a realizat în ultimii zece ani”, spune Victor Shih, de la Universitatea din California, San Diego. „Xi are să schimbe ceva prea radical”.
- „Cârmaciul”, așa cum este numit uneori Xi, a avertizat cu privire la „vânt puternic, ape agitate și chiar furtuni periculoase în călătoria noastră”. El a conectat aceste provocări nu la vreun eșec creat de el, ci la „situația internațională severă și complexă”.
- Atitudinea față de China se consolidează în multe țări occidentale, în special în SUA, care văd China drept o amenințare în creștere. Xi nu a folosit termenul de „oportunitate strategică”, în discursul său din acest an (deși a apărut în raportul scris care îl însoțește). În schimb, el s-a concentrat pe „securitate”, folosind acest termen de zeci de ori, și a spus că China trebuie să „accelereze” modernizarea forțelor sale armate.
- Xi se teme că China va fi exclusă din lanțurile de aprovizionare tehnologice, dominate de Occident. Și asta, dintr-un motiv întemeiat: pe 7 octombrie, administrația președintelui Joe Biden a anunțat controale ample la export, ținând departe oamenii și firmele din China de multe tehnologii avansate de origine americană și de produsele care se bazează pe acestea. Lista include cipuri utilizate pentru inteligența artificială, software pentru proiectarea cipurilor avansate și mașini-unelte pentru fabricarea acestora. Așa că nu a fost surprinzător faptul că Xi a cerut „folosirea propriilor forțe” și „câștigarea cu hotărâre a bătăliei pentru tehnologiile cheie, de bază”.
- Xi a spus că va continua să urmărească unificarea pașnică cu Taiwan, dar a adăugat că China „nu va promite niciodată să renunțe la utilizarea forței și își rezervă opțiunea de a lua toate măsurile necesare”. El și predecesorii săi au mai vorbit astfel și înainte. Totuși, partea despre Taiwan și „reunificarea completă a patrie” a provocat aplauze puternice și îndelungate. Xi a avertizat, de asemenea, „forțele străine” anonime împotriva amestecului în această chestiune. După o vizită în Taiwan, în august, a lui Nancy Pelosi, președinta Camerei Reprezentanților Americii, China a lansat ample exerciții militare în jurul insulei autonome. Unii se temeau că Xi ar putea folosi un limbaj și mai dur pentru a-și mulțumi susținătorii naționaliști.
- Discursul lui Xi a fost precedat de luni cu laude exagerate în mass-media de stat, menite să argumenteze că numai el poate conduce China către o „mare întinerire” și că, prin urmare, trebuie să rămână șef de partid, cu încălcarea normelor recente privind retragerea. Dar nu toată lumea îi împărtășește părerea ferice despre ultimul deceniu.
- Cu câteva zile înainte ca Xi să vorbească, pe un pod din nord-vestul Beijingului au fost atârnate bannere pe care scria: „Nu vrem teste Covid, vrem să mâncăm; nu vrem blocări, vrem să fim liberi”. Xi era numit „dictator” și „trădător”.
- Astfel de proteste sunt extrem de rare în China. Persoanelor care au distribuit online imagini cu acele bannere le-a fost întrerupt accesul la serviciile de mesagerie. Bărbatul considerat de autorități responsabil de faptele petrecute a fost băgat cu forța într-o mașină de poliție.
- Partidul Comunist din China a fost întotdeauna obsedat de control, dar sub conducerea lui Xi această obsesie s-a accentuat. În discursul său, el a oferit o soluție la provocările viitoare: „menținerea conducerii partidului”.
Rusia și China se sinucid cu aceeași otravă. Dar Xi s-a păcălit mai mult ca Putin
