Premierul bulgar Boiko Borisov se va întâlni luni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după ce grupuri de migranţi au sosit la frontierele Greciei şi ale Bulgariei în urma deciziei Turciei de a deschide frontierele pentru refugiaţii care doresc să plece către Europa, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Borisov şi Erdogan au avut deja vineri o discuţie telefonică despre această nouă criză şi despre situaţia din Siria, unde în provincia Idlib 33 de soldaţi turci au fost ucişi într-un atac aerian al trupelor siriene.
„Suntem îngrijoraţi că grănicerii turci s-au retras de la graniţă”, a declarat premierul Borisov, citat de agenţia BTA, vorbind despre migranţi care se adună în zona oraşului turc Edirne, situat în apropierea frontierei Turciei cu Bulgaria şi Grecia.
Efective ale armatei bulgare, la granița cu Turcia
Bulgaria a consolidat măsurile de protecţie la graniţa turcă, desfăşurând efective ale armatei şi jandarmeriei pentru a opri migranţii care ar putea încerca să treacă frontiera terestră, o atenţie sporită fiind acordată şi frontierei maritime.
Şi Grecia a consolidat aceste măsuri la frontierele sale terestre şi maritime, premierul Kyriakos Mitsotakis promiţând că „nicio intrare ilegală nu va fi tolerată”. Potrivit Reuters, la punctul de trecere a frontierei Pazarkule grupuri de migranţi care au încercat să intre în Grecia au fost opriţi de gardurile de sârmă ghimpată şi de grenadele fumigene lansate de poliţiştii greci.
„Europa este mai frumoasă”
La Istanbul, un migrant sirian intervievat de Reuters, în timp ce stătea la coadă pentru a urca într-un autobuz care să-l ducă spre frontiera greacă, spune că în Turcia nu găseşte de lucru şi doreşte să ajungă în Europa, de preferat în Germania. „Turcia nu este frumoasă deloc. Europa este mai frumoasă”, mai spune refugiatul sirian.
„Am aflat de la televizor” despre decizia Turciei de a deschide graniţele, afirmă un alt migrant, un afgan în vârstă de 16 ani înghesuit împreună cu alţi migranţi într-un taxi ce urma să plece de asemenea spre graniţa deschisă de preşedintele Erdogan.
Ce spune directorul de comunicare al lui Erdogan
Directorul de comunicare al acestuia din urmă, Fahrettin Altun, a declarat agenţiei Anadolu, citată de DPA, că Turcia şi-a relaxat eforturile de stăvilire a valului migrator întrucât nu a primit suficient sprijin internaţional şi prin urmare „nu a avut de ales”. Turciei îi mai rămăsese o sigură opţiune „în contextul în care a fost lăsată singură să găzduiască refugiaţii şi să combată terorismul”, susţine oficialul turc.
„Trebuie să se ştie că refugiaţii sirieni sunt acum o problemă nu doar pentru Turcia, ci pentru lumea întreagă, în special pentru ţările din regiune şi pentru Europa”, a completat el.
Aproximativ 3,7 milioane de refugiaţi se află în prezent în Turcia, majoritatea sirieni, care sunt „acum bineveniţi să plece către UE”, după cum a declarat un oficial turc care a anunţat decizia deschiderii graniţelor turce pentru migranţii ce doresc să ajungă în Europa.
UE a reacţionat cerând Turciei să respecte acordul din anul 2016 prin care Ankara s-a angajat să stăvilească valul migrator în schimbul unui ajutor financiar din partea blocului comunitar.
„Atacuri regulate, masive”
Între timp, premierul ungar Viktor Orban a declarat că Ungaria trebuie să se pregătească pentru noi valuri de migranţi şi pentru „atacuri regulate, masive” asupra gardului de la frontiera din sud, transmite MTI.
Comentând ştirile despre decizia Turciei de a nu mai opri migranţii din Siria să treacă spre Uniunea Europeană, Orban a afirmat la postul public de radio Kossuth că Ungaria şi poporul ungar au nevoie de protecţie, iar autorităţile sunt capabile să securizeze frontierele indiferent câţi migranţi le iau cu asalt.
„Nu trebuie să ne temem pentru securitatea Ungariei atâta timp cât suntem uniţi”, a susţinut prim-ministrul.
El a anunţat şi începerea pregătirilor pentru un summit al Grupului de la Vişegrad cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, înaintea summitului Uniunii Europene de la sfârşitul lui martie.
Premierul ungar a arătat că migraţia de la sud la nord este o „tendinţă istorică”, iar Ungaria este o porţiune importantă din traseu. El se aşteaptă ca în următorii zece până la douăzeci de ani să se constate în ce măsură poate fi oprit fluxul respectiv, în condiţiile în care Grecia nu poate să îşi apere frontierele şi nu va face asta, permiţând astfel migranţilor să treacă, ceea ce „ne va crea multe probleme”.
