România rămâne fără premier după eşecul de luni seara al liberalului Adrian Veştea de a fi ales de Parlament, la aproape două luni de la destituirea lui Ilie Bolojan, relatează AFP, citată de News.ro.
Veştea, desemnat la jumătatea lui iunie de către preşedintele Nucuşor Dan să formeze un nou guvern, avea nevoie de 233 de voturi din 464, dar a obţinut doar 189, după ce o parte dintre aleşi, inclusiv din Partidul AUR (extremă dreapta), au părăsit hemiciclul înaintea începerii votului.
“Am conştiinţa liniştită, mi-am făcut datoria”, a declarat presei Veştea după vot, denunţând atitudinea AUR, care are 90 de aleşi.
“Patruzeci şi şapte de zile fără Guvern ne costă deja foarte scump, fonduri europene, încredere şi timp pe care nu-l vom mai recupera niciodată. Rămân convins că responsabilitatea trebuie să aibă prioritate în faţa oricărui calcul politic”, a scris el apoi pe Facebook.
Criza politică cu care se confruntă România a început după ce parlamentul a răsturnat Guvernul pro-UE al lui Ilie Bolojan, la începutul lui mai, cu ajutorul unei alianţe fără precedent şi de circumstanţă între PSD (centru stânga) şi AUR.
Bolojan expediază de atunci afacerile curente.
Membru al coaliţiei de guvernare, PSD a ieşit de la putere la jumătatea lui aprilie în semn de protest faţă de măsuri de austeritate introduse de către Bolojan, cu scopul reducerii deficitului bugetar al ţării – cel mai important în Uniunea Europeană (UE).
Preşedintele Nicuşor Dan i-a cerut la jumătatea lui iunie lui Veştea, un fost ministru liberal în vârstă de 52 de ani, să formeze un guvern, după ce Eugen Tomac, precedentul premier desemnat, a renunţat la mandat din cauză că nu a reuşit să strângă o majoritate în jurul unui guvern “tehnic” pe care-l propunea.
PNL-ul lui Veştea a refuzat să-l susţină şi l-a ameninţat cu excluderea.
Până la urmă, doar PSD, cea mai mare formaţiune în Parlament, cu 130 de aleşi, şi partide reprezentând minorităţile şi-au exprimat în mod public susţinerea.
“OPŢIUNEA NUCLEARĂ”
Potrivit analistului Remus Ioan Ştefureac, fondatorul INSCOP Research, unul dintre cele mai importante institute de sondare din România, preşedintele Dan ar trebui acum să propună alt nume la conducerea ţării.
“O a doua respingere a unei propuneri a unui guvern va declanşa «opţiunea nucleară» a alegerilor anticipate”, care ar fi o “catastrofă pentru ţară, pentru economie, pentru întreprinderi şi pentru veniturile oamenilor”, a estimat el luni într-o postare pe Facebook.
“Niciun partid, cu excepţia AUR, nu va obţine vreun beneficiu din alegeri anticipate”, a apreciat el.
Preşedintele Dan a exclus în mai multe rânduri formarea unui Guvern care să includă extrema dreaptă, care se află în plină ascensiune în sondaje şi care cere alegeri anticipate.
Această secvenţă politică intervine în contextul în care România a traversat deja o zonă de turbulenţe din toamna lui 2024 şi până în iunie 2025.
Ilie Bolojan a ajuns atunci la putere, susţinut de patru partide proeuropene, inclusiv PSD, după săptămâni de negocieri şi în urma unor noi alegeri prezidenţiale, după anularea scrutinului din noiembrie 2024.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost dominat de un candidat de extremă dreapta necunoscut, care a condus la acuzaţii de amestec rus în campania prezidenţială a României, care se află în avanpostul NATO de la începutul Războiului din Ucraina vecină.
