Iranul nu a reuşit să explice urmele de uraniu de la mai multe centre nedeclarate, potrivit unui raport al Agenţiei pentru Energie Atomică (AIEA) publicat luni, care ar putea provoca un nou conflict diplomatic între Teheran şi Occident şi care ar putea deturna negocierile pentru reactivarea acordului nuclear din 2015, transmite Reuters, preluat de News.ro.
În urmă cu trei luni, Marea Britanie, Franţa şi Germania au respins un plan susţinut de SUA care prevedea criticarea Iranului de către Consiliul guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, pentru că nu a explicat pe deplin originea particulelor; cele trei ţări s-au retras atunci când şeful AIEA, Rafael Grossi, a anunţat noi discuţii cu Iranul.
„După mai multe luni, Iranul nu a furnizat explicaţia necesară pentru prezenţa particulelor de material nuclear în nici una dintre cele trei locaţii în care agenţia a efectuat (inspecţii)”, a declarat un raport trimis de Grossi statelor membre.
Grossi spera să raporteze progresele înainte de reuniunea consiliului de săptămâna viitoare.
„Directorul general este îngrijorat de faptul că discuţiile tehnice dintre agenţie şi Iran nu au dat rezultatele scontate. „Lipsa de progrese în clarificarea întrebărilor agenţiei cu privire la corectitudinea şi completitudinea declaraţiilor de garanţii ale Iranului afectează grav capacitatea agenţiei de a asigura natura paşnică a programului nuclear iranian”, a adăugat aceasta.
Într-un raport trimestrial separat trimis tot luni statelor membre şi văzut de Reuters, agenţia a dat o indicaţie a pagubelor produse luna trecutp producţiei iraniene de uraniu îmbogăţit de o explozie şi întreruperea curentului electric la unitatea nucleară de la Natanz, atribuită de Teheran Israelului.
Creşterea trimestrială a Iranului a stocului de uraniu îmbogăţit a fost cea mai scăzută din august 2019, cu doar 273 kg, la un total de 3.241 kg, potrivit unei estimări a AIEA.
Agenţia a reuşit să verifice pe deplin stocul, deoarece Iranul a redus cooperarea. Creşterea este de multe ori peste limita de 202,8 kg stabilită prin acordul nuclear, dar cu mult sub cele peste şase tone pe care Iranul le deţinea înainte de acord.
La principala fabrică de îmbogăţire a Iranului, care se află în subteran la Natanz, agenţia a verificat pe 24 mai că 20 de cascade sau grupuri de diferite tipuri de centrifuge erau alimentate cu materie primă de hexafluorură de uraniu pentru îmbogăţire.
Un diplomat de rang înalt a spus că, înainte de explozie, această cifră era de 35-37.
După ce Washingtonul a renunţat la acordul nuclear în 2018, sub preşedintele Donald Trump, şi a impus din nou sancţiuni economice paralizante împotriva Teheranului, Iranul a început începând din 2019 să încalce restricţiile acordului asupra activităţilor sale nucleare.
Una dintre încălcările sale mai recente, îmbogăţirea uraniului cu o puritate de 60%, un mare pas spre calitatea necesară armelor, faţă de 20% la care ajunsese anterior şi limita de 3,67% a acordului, a continuat.
AIEA a estimat că Iranul a produs 2,4 kg de uraniu îmbogăţit la acest nivel şi 62,8 kg de uraniu îmbogăţit până la 20%. A continuat şi producţia Iranului de uraniu metalic, care este interzisă în cadrul acordului şi care a determinat proteste din partea puterilor occidentale, din cauza utilizării potenţiale a acestuia în nucleul armelor nucleare. Iranul a produs 2,42 kg, a raportat AIEA, faţă de 3,6 grame în urmă cu trei luni.
