Parisul se pregătește de ce e mai rău, iar senzația că situația creată de Covid-19 cunoaște o agravare accelerată a fost amplificată de ultimul bilanț al deceselor și cazurilor noi.
Peste 1.400 de oameni au murit din cauza infecției numai în ultimele 24 de ore, un record negru pe care nici măcar Italia și Spania nu îl atinseseră până acum. Totodată, Franța a depășit pragul psihologic de 10.000 de morți și are peste 109.000 bolnavi confirmați.
Sindicatele, în special cele din comerț, fac apel la intrarea în grevă, începând chiar de miercuri, din cauza lipsei măștilor de protecție pentru angajați. O mutare cu atât mai semnificativă cu cât Guvernul a avut o perioadă mesaje contradictorii cu privire la importanța purtării măștilor.
PIB-ul s-a contractat cu 6% pe primul trimestru al anului în curs, astfel că țara intră în recesiune, iar președintele Emmanuel Macron urmează să se adreseze națiunii, joi seară. Ar fi deja a treia asemenea ieșire publică a liderului de la Élysées de la debutul epidemiei.
În ajunul intervenției lui Macron, Consiliul Științific de la Paris pledează pentru prelungirea izolării populației cu câteva săptămâni și a avertizat că o viitoare ridicare a restricțiilor nu poate avea loc brusc și în niciun caz fără respectarea câtorva criterii clare.
De altfel, Primăria Parisului și Poliția capitalei franceze au anunțat, încă de marți, interzicerea tuturor activităților sportive individuale în Paris, între orele 10.00 și 19.00, începând de miercuri.
Parisul este practic primul oraș care a întărit măsurile de izolare după ce guvernul ceruse, luni seara, să țină se țină pasul cu eforturile de combatere a coronavirusului.
În plan economic, situația este și ea dureroasă. Fiecare două săptămâni de închidere a țării ne costă aproximativ 1,5% din PIB-ul anual și adaugă 1% la deficitul bugetar, susține guvernatorul Băncii Naționale a Franței, François Villeroy de Galhau.
Nu doar absența măștilor alimentează disputele din spațiul public francez. Capacitatea de testare a țării e un subiect care a căpătat tracțiune în ultimele zile, iar controversele sunt alimentate de dezvăluiri de presă care ridică semne de întrebare asupra acțiunii guvernamentale (Detaliile incredibile ale anchetei jurnalistice – AICI)
Recent, Le Point dezvăluia că birocrația și lipsa de organizare împiedică Franța să-și valorifice infrastructura sanitară de care dispune, ca și stocurile de instrumente și consumabile pe care le are, pentru a testa o parte cât mai mare a populației. La asta se adaugă faptul că orice comparație cu Germania, din perspectiva gestionării crizei de coronavirus, face Parisul să pălească și amplifică nevoia de răspunsuri.
Asta, în condițiile în care, la aproape același număr de îmbolnăviri, Germania are de cinci ori mai puține decese decât Franța. Însă capacitatea de testare a Berlinului este net superioară cele pe care o are Parisul. Există, astfel suspiciuni că procentul de bolnavi încă nedepistați ar putea fi mult mai mare în Franța decât în Germania. Așadar, și discrepanța dintre bilanțul mortalității anunțat de Berlin și cel anunțat de Paris, raportat la numărul de cazuri, ar putea fi chiar mai mare.
