Astăzi ne-am aflat într-o poziție rară: să deschidem cu vești bune. Moldova — mică, fragilă, mult timp în umbra Moscovei — a oferit o surpriză: alegătorii au respins războiul hibrid al Rusiei și i-au oferit o majoritate solidă taberei pro-UE a președintei Maia Sandu. Aceasta este, fără exagerare, o declarație existențială.
Dar chiar și această victorie vine cu o rezervă: va ști Uniunea Europeană să valorifice momentul? Moldova este suficient de mică pentru a fi absorbită fără să mai fie nevoie de decenii de negocieri și amânări. Totuși, UE, mereu ezitantă, amână. Rusia deja inovează noi trucuri: amenințări cu bombe la secțiile de vot ale diasporei din Italia, Spania, România și chiar SUA. Moscova știe că diaspora înclină spre Vest, așa că scopul este să o înspăimânte pentru a tăcea. Este un manual demn de reținut pentru propriile noastre alegeri.
Versiunea AUDIO – AICI
De aici, conversația noastră s-a îndreptat spre insistența bruscă a lui Trump că Ucraina ar putea recupera tot teritoriul pierdut. Generalii se îndoiesc. NATO se îndoiește. Singura certitudine este că, atunci când Trump spune ceva — oricât de ignorant, inconsecvent sau interesat din punct de vedere personal ar fi — lumea trebuie să-i acorde atenție. A fost influențat de regele Charles, așa cum se zvonește? Poate. Înseamnă că armele NATO ar putea ajunge mai ușor? Probabil. Dar ca Ucraina să câștige cu adevărat, Putin trebuie să fie de acord să piardă, iar nimic din istoria lui nu sugerează că asta este probabil.
Apoi am trecut la ceva mai surprinzător: semne că regimul sirian încearcă să se prezinte ca… rezonabil. Damascul a invitat acum o delegație evreiască, numește femei în guvern și proiectează moderație. Scepticismul față de Ahmed al-Sharaa este sănătos, dar este un fapt remarcabil și merită menționat.
Revenind la Gaza, planul în 21 de puncte al lui Trump a intrat în dezbatere. Se spune că are amprenta lui Blair și, în esență, cere dezarmarea Hamasului, oferind în schimb o tranziție tehnocratică susținută de state arabe. Dacă Netanyahu l-ar accepta, responsabilitatea i-ar reveni integral Hamasului. De aceea Netanyahu ezită — întrucât coaliția sa se bazează pe prelungirea războiului. Mai multe vom afla după întâlnirea de la Casa Albă, în câteva ore.
În final, Venezuela. Aici, Casa Albă a lui Trump pare pregătită să treacă de la poziționări la atacuri. Logica este neclară — interdicția privind narcoticele? Campania preferată a lui Rubio? — dar riscurile unei alte aventuri de tip Irak sunt evidente. Washingtonul încă nu a înțeles că schimbarea de regim este doar partea ușoară; ceea ce ne poate distruge e dimineața de după.
Așadar: Moldova sărbătorește, Ucraina rezistă, Siria flirtează cu reabilitarea, Gaza așteaptă un plan, iar Venezuela se pregătește pentru atac. În fiecare caz ni se reamintește cât de fragilă e ordinea mondială. Dar dacă alegătorii moldoveni pot înfrunta intimidarea rusă, poate că și restul lumii va fi în stare să-i reziste disperării.
Votul din Moldova i-ar putea oferi lui Putin o victorie importantă
