Bogdan Ivan: România, din importator net de energie, trebuie să se transforme în exportator de energie şi în acelaşi timp preţul la energie să fie sub media UE

Sursa: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat marţi că a stabilit două obiective foarte simple şi foarte clare, ca România din importator net de energie să se transforme în exportator de energie şi în acelaşi timp preţul la energie să fie sub media UE. Ministrul a mai spus că a creat un mecanism de evaluare-monitorizare săptămânală la nivelul ministerului, prin care responsabili clari din partea Ministerului, secretari de stat, directori, care răspund în mod direct în faţa Ministrului pe fiecare dintre aceste proiecte, cu raport de progres săptămânal, pentru a se asigura că aceste proiecte se vor întâmpla până la finalul anului viitor, cel târziu, transmite News.ro.

”Subiectul energiei electrice reprezintă un obiectiv de foarte mare interes, cred foarte mult că în acest scurt mandat de două luni, de când am început discuţiile cu toţi actorii implicaţi în căutarea soluţiilor pentru ca românii să nu mai plătească aproape cea mai scumpă energie electrică din Europa, am făcut progrese serioase, deja suntem la stadiul în care avem agreate cinci măsuri, care au fost agreate şi în cadrul coaliţiei de guvernare şi care au fost transmise către Guvernul României, pentru a fi adoptate în cadrul unui memorandum, măsuri care vor veni complementar cu măsuri de rezolvare a problemei de fond şi anume creşterea capacităţilor de producţie”, a spus ministrul Energiei, într-o conferinţă de presă.

Bogdan Ivan a precizat că ”cel mai important lucru reprezintă modul în care noi, ca şi ţară, am ajuns în acest punct, în care să plătim unele dintre cele mai mari preţuri la energie electrică din întreaga Uniune Europeană”.

”Am stabilit două obiective foarte simple şi foarte clare, ca România din importator net de energie să se transforme în exportator de energie şi o să vă arăt în cât timp putem să facem asta, într-o coordonare foarte clară a statului român şi în acelaşi timp preţul de energie să fie sub media Uniunii Europene”, a arătat ministrul.

El a menţionat că, din punct de vedere strategic şi tactic, România începând cu anul 2015 a avut o evoluţie foarte serioasă a preţului de energie electrică.

”Dacă acum 10 ani, România era net exportator de energie electrică. Cu excepţia anului 2024, când am avut un an din punct de vedere al precipitaţiilor foarte bun şi am avut o creştere a producţiei energie electrice pe hidro, suntem net importatori. Principala problemă pe care o avem astăzi este  faptul că România, în perioada în care produce mai multă energie, şi anume în intervalul 10-17, ajunge să vândă energia la un preţ foarte mic, uneori chiar la un preţ negativ şi ajunge să importe aproximativ 20% din consumul total al energiei din România în perioada de consum de vârf şi anume în intervalul 18-23”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Ivan, atunci avem o discrepanţă foarte mare între preţul din timpul zile şi preţul la care importăm lucrul care ne duce automat la o creştere a preţului.

”Cum am ajuns aici? În ultimii 10 ani România şi-a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawatt capacităţi de producţie a energiei electrice în bandă, bazate pe cărbune şi pe gaz. Au fost înlocuiţi doar cu aproximativ 1.200 de megawatt capacitate de producţie a energiei electrice ,bazată pe gaze. În ultimii 10 ani, aproximativ 56% din capacităţile noastre de producţie a energiei electrice în bandă au fost eliminate”, a menţionat Ivan.

Ministrul a mai declarat că ”România şi-a asumat prin negocierea PNR-ului şi-a asumat poate cele mai curajoase ţinte de protecţie a mediului şi de decarbonizare şi anume să elimine până la finalul anului 2025 atât minele pe cărbune cât şi centralele pe cărbune de la complexul energetic Oltenia şi din Valea Jiului, lucru care, dacă stăm să comparăm cu Polonia sau cu Germania, care şi-au asumat aceste ţinte pentru anul 2039, respectiv 2049, a fost extrem de curajos şi care a venit cu proiecte care să înlocuiască aceste capacităţi de producţie”.

El a mai spus că aceste proiecte, din nefericire, constatăm că au întâzieri chiar şi de 2, 3, 4 sau 5 ani de zile.

Ivan a dat exemplul Termocentralei de la Iernut, care are puterea instalată de 430 MW.

”Am fost acolo, avem o companie care încă din 2016 a început să lucreze la acest proiect, o companie din afara României, care este în insolvenţă. Acum, o zi, a primit din partea judecătorului încă o şansă. Suntem în stadiul în care căutăm soluţii împreună cu cei de la Romgaz, să deblocăm această situaţie şi să scoatem această companie din tot procesul, pentru că suntem blocaţi de aproape 10 ani cu această procedură”, a anunţat Ivan.

Ministrul Energiei s-a referit şi la proiectele Hidroelectrica, care în momentul de faţă, după ce multe dintre ele au primit avize şi autorizaţii de mediu, au fost contestate din nou în instanţă.

”Suntem în situaţia în care proiecte care au peste 80% sau 90%, investiţii deja realizate şi începute acum 20, 30, 40 de ani, să fie blocate în continuare. Aici avem Paşcaniul, Răstoliţa, Surduc-Siriu, Bumbeşti-Livezeni, Corneţu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana. În total vorbim de 350 de megawatzi care sunt blocaţi, din aceste motive”, a menţionat Ivan.

Potrivit ministrului, România s-a angajat să facă la complexul energetic Oltenia două parcuri de panouri fotovoltaice care au deja întârzieri de 2 respectiv 3 ani şi două centrale pe gaz la Turceni şi la Işalniţa, care au şi ele întârzieri de aproximativ 2 ani şi jumătate, înspre 3 ani.

”În momentul de faţă, am avut negocieri şi discuţii pentru a recalibra tehnic proiectele acestor centrale, pentru că ele au fost gândite la nivelul preţurilor anului 2022-2023. Este evident că a avut loc o dinamică în privinţa preţurilor, ceea ce astăzi se ofertează este aproape dublu faţă de acea perioadă şi căutăm soluţii împreună cu partenerii noştri, pentru a creşte alocarea bugetară şi pentru a avea companii care să vină şi efectiv să construiască aceste termocentrale”, a mai spus ministrul Energiei.

Ministrul a mai declarat că mai avem un proiect extrem de important, o investiţie privată de peste 1,4 miliarde de euro în judeţul Hunedoara, la Mintia, el arătând că a avut deja a treia sau a patra întâlnire cu investitorul, plus reprezentanţi ai TransGaz, RomGaz, TransElectrica, pentru a se asigura că tot ce înseamnă introducerea în funcţie în aceste capacităţi de producţie, care va ajuta la echilibrarea sistemului energetic naţional, va putea să fie făcut în timp, iar în cursul începutului anului viitor, să înceapă testele la cele două grupuri, pentru a putea injecta energie electrică în reţea, în regiunea Transilvania, care în momentul de faţă are nevoie tot mai mare de noi capacităţi de producţie”, a spus ministrul.

Potrivit lui Bogdan Ivan, în total vorbim despre proiecte strategice care au întârzieri şi de 2, 3, 5, chiar 10 ani de zile.

”Pentru a reuşi să deblocăm aceste proiecte împreună cu echipa pe care o am la Ministerul Energiei, am creat un mecanism foarte clar de evaluare-monitorizare săptămânală prin care responsabili clari din partea Ministerului, secretari de stat, directori, răspund în mod direct în faţa Ministrului pe fiecare dintre aceste proiecte, cu raport de progres săptămânal, din punct de vedere fizic şi financiar, pentru a ne asigura că aceste proiecte chiar se vor întâmpla şi se vor întâmpla până la finalul anului viitor, cel târziu”, a ţinut să precizeze ministrul Energiei.

Potrivit lui Bogdan Ivan, în total vorbim despre proiecte strategice care au întârzieri şi de 2, 3, 5, chiar 10 ani de zile.

”Pentru a reuşi să deblocăm aceste proiecte împreună cu echipa pe care o am la Ministerul Energiei, am creat un mecanism foarte clar de evaluare-monitorizare săptămânală prin care responsabili clari din partea Ministerului, secretari de stat, directori, răspund în mod direct în faţa Ministrului pe fiecare dintre aceste proiecte, cu raport de progres săptămânal, din punct de vedere fizic şi financiar, pentru a ne asigura că aceste proiecte chiar se vor întâmpla şi se vor întâmpla până la finalul anului viitor, cel târziu”, a ţinut să precizeze ministrul Energiei.

Bogdan Ivan: Din finanţări europene nerabursabile, vrem să creăm un mecanism integrat de digitalizare, astfel încât consumatorii să ştie, prin intermediul tarifelor dinamice, că pot consuma energie electrică ieftin în anumite intervale de timp

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat marţi că, din finanţări europene nerabursabile, vor să creeze un mecanism integrat de digitalizare, astfel încât consumatorii să ştie, prin intermediul tarifelor dinamice, că pot consuma energie electrică ieftin în anumite intervale de timp.

Ministrul Energiei a declarat într-o conferinţă de presă că un alt punct extrem de important reprezintă tot ce înseamnă infrastructura de transport şi distribuţia energiei electrice, unde avem nevoie de investiţii foarte mari.

”Împreună cu structurile patronale, am găsit şi am creat un mecanism foarte simplu, prin care, din finanţări europene nerabursabile, vrem să creăm un mecanism integrat de digitalizare a acestor reţele, tocmai pentru a reuşi să ducem ceea ce vedem în alte state – pornind de la exemplu din Marea Britanie, din Spania, din Belgia, din Germania – sisteme integrate digitale care vor face o eficienţă a tot ce înseamnă costuri, pe de o parte, dar care vor crea şi mecanismele prin care consumatorii vor putea să ştie, prin intermediul tarifelor dinamice, că pot consuma energie electrică ieftin în anumite intervale de timp şi vor putea în acelaşi timp să-şi programeze şi să evolueze consumul”, a spus ministrul energiei.

Bogdan Ivan a menţionat că cel de-al doilea pilon prin care vor să reducă preţul la energiei electrică se referă la reguli eficiente şi transparente.

”Ştiu că poate o să mă întrebaţi în sesiunea de întrebări cum am ajuns aici, dacă mai există băieţii deştepţi, cum funcţionează şi aşa mai departe. Ceea ce am încercat să fac în cele două luni, împreună cu toţi reprezentanţii structurilor patronale şi cu cei de la ANRE, care au activat foarte mult, am găsit aceste cinci puncte extrem de importante, care în cele două luni, unele dintre ele, au fost şi materializate prin decizii ale ANRE-ului, prin care ne asigurăm că statul român îşi foloseşte toate pârghiile pentru a bloca orice încercare de manipulare a pieţei, orice încercare prin care cei care vor avea de pierdut în final să fie oamenii şi companiile din ţara noastră”, a mai spus Ivan.

Ministrul Energiei: Suntem în fază finală de transmitere a unui studiu de adecvanţă referitor la modul în care impactează întreg sistemul energetic naţional închiderea capacităţilor de producţie pe cărbune: Vă spun că este un efect extrem de negativ

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat marţi că este în fază finală de transmitere un studiu de adecvanţă referitor la modul în care impactează întreg sistemul energetic naţional închiderea capacităţilor de producţie pe cărbune, el precizând că este un efect extrem de negativ. Ministrul a arătat că e o prioritate a mandatului său să renegocieze şi să amâne cu cel puţin 5 ani închiderea minelor, un termen realist până la care vom putea să punem în funcţiune noi capacităţi de producţie a energiei electrice bazate pe gaz. Ministrul Energiei a declarat că, la nivelul Comisiei Europene, deja a purtat discuţii atât cu cei care conduc PNRR, cât şi cu Comisariul European pe Energie, care i-au asigurat de suport şi deschidere, dar ”au nevoie ca şi România să-şi facă treaba”.

Ministrul Energiei a declarat într-o conferinţă de presă, despre capacităţile de la Complexul Energetic Oltenia şi Valea Jiului, că România şi-a luat un angajament prin care să elimine până la 31 decembrie 2025 capacităţile de producţie a energiei electrice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, cu obligaţia ca, în paralel, să dezvolte noi capacităţi de producţie, în special gaz natural şi panouri fotovoltaice.

”În momentul de faţă, avem negocieri extrem de intense şi e o prioritate a mandatului meu să renegociem aceste termene şi să amânăm cu cel puţin 5 ani, un termen realist până la care vom putea să punem în funcţiune noi capacităţi de producţie a energiei electrice bazate pe gaz, să amânăm închiderea capacităţilor de producţie a energiei electrice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia şi din Valea Jiului.

Potrivit ministrului, în momentul de faţă, suntem în fază finală de transmitere a unui studiu de adecvanţă referitor la modul în care poate să impacteze întreg sistemul energetic naţional închiderea acestor noi capacităţi de producţie.

”Vă spun că este un efect extrem de negativ”, a adăugat Ivan.

Ministrul Energiei a mai declarat că, la nivelul Comisiei Europene deja a purtat discuţii atât cu cei care conduc PNRR, cât şi cu Comisariul European pe Energie, care i-au asigurat de suport şi deschidere, dar ”au nevoie ca şi România să-şi facă treaba”.

”Nu mai acceptă nimeni din Comisia Europeană ca noi să ne asumăm responsabilităţi şi termene, să nu le respectăm timp de ani buni de zile şi după care, în faţa scadenţei finale, să venim şi să spunem că n-am reuşit nici de această dată, după ce am luat banii, să punem în funcţie noi capacităţi de producţie. Aşadar, o prioritate, pe termen scurt şi mediu, este de a nu închide, la 31 decembrie, capacităţile de producţie pe cărbune de la CEO şi din Valea Jiului”, a mai spus ministrul Energiei.

Bogdan Ivan: Am agreat crearea unui mecanism prin care, tot ce înseamnă investiţii care să aducă eficienţă energetică, să fie agreate la nivel unui taskforce, la nivel guvernamental, condus de Ministerul Energiei

Bogdan Ivan, ministrul energiei, a anunţat marţi că s-a agreat crearea unui mecanism prin care, tot ce înseamnă investiţii în energie, investiţii care să aducă eficienţă energetică, să fie agreate la nivel unui taskforce, la nivel guvernamental, care să fie condus de Ministerul Energiei, el precizând că avem în momentul de faţă aproximativ 40 de linii de finanţare pe tot ce înseamnă eficienţă energetică, din foarte multe agenţii guvernamentale, din foarte multe ministere, de la Agricultură până la Ministerul Fondurilor Europene.

”Avem în momentul de faţă aproximativ 40 de linii de finanţare pe tot ce înseamnă eficienţă energetică, din foarte multe agenţii guvernamentale, din foarte multe ministere, de la Agricultură până la Ministerul Fondurilor Europene. Am agreat crearea unui mecanism prin care, tot ce înseamnă investiţii în energie, investiţii care să aducă eficienţă energetică, să fie agreate la nivel unui taskforce, la nivel guvernamental, care să fie condus de Ministerul Energiei, pentru a avea o viziune clară legat de tot ce înseamnă finanţarea energiei din România”, a spus ministrul Energiei, într-o conferinţă de presă.

Bogdan Ivan a arătat că e foarte complicat ca astăzi să ai zece pagini de finanţări în diferite zone, să stai să faci o muncă de research în mod direct, ca să vezi ce politici publici ai peste şase luni, un an, cinci ani, ca şi Ministerul Energiei, cum proiectezi politicile publice pentru următorii cinci, zece ani, dacă nu ai această viziune globală asupra tuturor liniilor de finanţare.

”Din acest punct de vedere, deja avem memorandumul pregătit, el a fost trimis şi către guvern, se lucrează acum la avizarea acestui act prin care vom ajunge să avem în sfârşit curat în tot ce înseamnă finanţări pentru energie şi eficienţă energetică în România. Iar acest lucru ne va ajuta foarte mult să fundamentăm toate politicile publice şi să dăm bani ţintit, specific acolo unde chiar este nevoie de aceste resurse”, a mai subliniat ministrul.

Bogdan Ivan: Persoanele vulnerabile cu venituri sub 1.950 lei vor primi acel voucher în valoare de 50 lei, platforma informatică a fost livrată la timp / Am toată încrederea în colegii mei de la Ministerul Muncii, că vor trimite la timp voucherele

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat marţi că persoanele vulnerabile cu venituri sub 1.950 lei vor primi acel voucher în valoare de 50 lei, pentru plata facturii la energie, el arătând că platforma informatică a fost livrată la timp de Ministerul Energiei. Ministrul a mai spus că are toată încrederea în colegii de la Ministerul Muncii, că vor trimite la timp voucherele, pentru ca oamenii să-şi poată păti la timp facturile, fără penalităţi.

Ministrul Energiei a fost întrebat într-o conferinţă de presă cât timp va dura ca efectele măsurilor luate să se vadă în scăderea preţurilor la facturile de energie.

”Durata de implementare medie variază între două săptămâni şi şase luni de zile. Eu cred că un orizont rezonabil de timp ar putea să fie aproximativ şase luni, un an, până la care să vedem primele efecte. Ceea ce pot să vă spun, analizând comparatorul de preţuri, în această dimineaţă, înainte de a intra în conferinţa de presă, după discuţiile de acum două luni, în care am agreat acest pact între stat şi privat, prin care am convenit că este extrem de important să avem o reducere a preţului, cred că a contat foarte mult şi faptul că avem deja trei oferte care sunt sub preţul plafonat la 1,30 lei, înainte de data de 1 iulie, şi care sunt la 1,10 lei, 1,20 lei, 1,30 lei.

El a menţionat că, încă de la începutul mandatului, ştiind că de la 1 iulie va fi eliminată schema de plafonare a preţului la energia electrică şi automat, pentru foarte mulţi consumatori care aveau preţul plafonat la 0,68 lei per kWh, să aibă o creştere foarte mare a preţului, a instituit acea schemă de ajutor, prin care persoanele vulnerabile cu venituri sub 1.950 lei vor primi acel voucher în valoare de 50 lei, iar platforma informatică a fost livrată la timp.

”Odată ce am terminat această etapă, colegii mei de la Ministerul Muncii, împreună cu cei de la Poşta Română, operaţionalizează sistemul şi vor trimite aceste carduri în cursul lunii septembrie. Dar ce e foarte important e că acei oameni care aveau înainte facturi de 60-70 de lei, în urma schemei de plafonare care a fost eliminată la 1 iulie, cu o decizie luată în anul 2024, ca să fie foarte clar, vor avea o creştere la aproximativ 130-140 de lei, cei 50 de lei acordaţi prin aceste vouchere vor acoperi aproximativ 60-70% din această creştere pentru consumatorii cu venituri mici. Deci, depinde foarte mult de data la care s-au înscris în platforma informatică, atât beneficiarii cât şi dacă cei de la primărie sau de la Poşta, i-au înscris în platforma informatică”, a menţionat ministrul, adăugând că în momentul de faţă acest contract este gestionat de către Ministerul Muncii şi Poşta Română.

”Ştiu că ei lucrează aplicat, nu vreau să sune a fugă de răspundere, dar ceea ce a trebuit să facem, să instituim această schemă, să pregătim aplicaţia informatică, să avem legătură cu operatorii care să îşi actualizeze sistemele informatice pentru acest mecanism, am făcut deja. Acum am toată încrederea în colegii mei de la Ministerul Muncii că ştiu ce au de făcut şi că vor trimite la timp aceste vouchere, pentru ca oamenii să-şi poată păti la timp facturile, fără penalităţi”, a mai spus el.

Ministrul Energiei a prezentat 5 măsuri concrete pentru scăderea preţului energiei electrice pentru români: Obiectivul meu este clar: energie mai ieftină decât media europeană, independenţă energetică şi reguli eficiente pentru toţi actorii din piaţă

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat într-o conferinţă de presă 5 măsuri concrete pentru scăderea preţului energiei electrice pentru români, el arătând că obiectivul său este clar, energie mai ieftină decât media europeană, independenţă energetică şi reguli eficiente pentru toţi actorii din piaţă.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat într-o conferinţă de presă 5 măsuri concrete pentru scăderea preţului energiei electrice pentru români.

Prima măsură se referă la operaţionalizarea mecanismului Market Maker: selectarea unui operator care să asigure lichiditatea în piaţa de energie, prin stimularea cererii şi a ofertei, facilitând tranzacţiile pe termen lung şi determinând astfel o scădere constantă a preţului.

A doua măsură prevede creşterea transparenţei şi scăderea riscurilor în piaţa de energie, prin solicitarea de garanţii ferme în toate tranzacţiile cu energie iar a treia măsură, introducerea tarifelor dinamice şi diferenţiate pe intervale de consum, care să recompenseze cu preţuri mici consumatorii responsabili, care utilizează energia în intervalele în care este cea mai ieftină.

A patra măsură anunţată de ministrul Energiei este scăderea preţurilor de achiziţie a energiei pentru propriul consum al operatorilor de distribuţie prin crearea unui mecanism unic de achiziţie – acest cost de achiziţie al distribuitorilor reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, deci implementarea mecanismului va aduce tarife de distribuţie mai mici pentru toţi consumatorii.

A cincea propunere se referă la integrarea tuturor programelor de eficienţă energetică sub o coordonare unică, eficientă, care să fie asigurată de Ministerul Energiei.

”În paralel, vom continua negocierile la nivel european pentru prelungirea termenului de funcţionare a centralelor pe cărbune până în 2030. Acest pas va tempera creşterile de preţ şi ne va da timp să dezvoltăm proiecte noi de producţie. Obiectivul meu este clar: energie mai ieftină decât media europeană, independenţă energetică şi reguli eficiente pentru toţi actorii din piaţă. Împreună construim un viitor energetic sigur pentru România!”, transmite ministrul Bogdan Ivan.