Ilie Bolojan a fost întrebat, marţi, dacă a transmis partenerilor de coaliţie faptul că va demisiona în situaţia în care partidele nu vor ajunge la un acord privind reducerile de cheltuieli din administraţia locală.
”Le-am transmis că am avut o înţelegere, că avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate. Nu era mare înghesuială pentru funcţia de premier când s-a format Guvernul României, iar ca să poţi să o exerciţi, componenta de reducere de cheltuieli, inclusiv în administraţie, şi solidaritatea guvernamentală sunt lucruri importante. Este evident că, dacă aceste lucruri sunt menţinute, stabilitatea politică este un lucru important şi trebuie ţinut cont de ele. Dacă aceste lucruri nu sunt respectate, adică să ne respectăm înţelegerile şi să facem ceea ce trebuie pentru România, înseamnă că e greu să-ţi exerciţi această poziţie, altfel ocupi un post fără să îl pui în valoare pentru comunitate sau pentru ţară”, a răspuns Ilie Bolojan.
Bolojan: Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm să se ducă pe aceste cheltuieli şi să ne întoarcem anul viitor, în situaţia de acum
Premierul Ilie Bolojan afirmă că proiectul care vizează reforma administraţiei publice locale nu a fost depus pentru că partidele din coaliţie nu au ajuns la un consens asupra măsurilor privind angajaţii din administraţie: Premierul atrage atenţia asupra faptului că, dacă statul nu reduce cheltuielile de personal, ”mai ales acolo unde acestea sunt inutile”, există riscul ca toate veniturile suplimentare la buget să meargă către aceste cheltuieli, iar România să se găsească şi anul viitor în situaţia în care se află acum.
”Acest al doilea pachet format din cinci proiecte trebuia completat de al şaselea, proiectul privind reforma administraţiei publice locale, dar pentru că nu am reuşit să ajungem la o înţelegere şi să aibă un acord al tuturor partidelor din această coaliţie, el nu a mai fost depus. Acest pachet însă este complementar pachetului de fiscalitate pentru că, fără adoptarea lui, practic nu ne valorificăm potenţialul administraţiei publice locale, care este o coloană vertebrală a administraţiei româneşti şi nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori”, a afirmat Ilie Bolojan, marţi, într-o conferinţă de presă.
El a catalogat zona de administraţie publică locală drept ”un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni” angajaţi în aparatele proprii şi în asistenţa socială.
”Controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că, dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar în aceste zile sau în lunile următoare să se ducă pe aceste cheltuieli de personal şi riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situaţia în care ne găsim anul acesta”, a adăugat prim-ministrul.
Ilie Bolojan a explicat că, deşi nu au fost făcute angajări în acest an, în administraţie cheltuielile de personal au crescut cu 10% faţă de primele şase luni ale anului trecut, deşi, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, conform proiectului de buget.
”Prin efecte de anualizare avem 7 miliarde de lei, suplimentar, pe primele 6 luni, cheltuieli de personal care în fiecare an, dacă nu sunt controlate, consumă o bună parte din resursele pe care le colectăm de la cetăţeni”, a arătat premierul.
Bolojan afirmă că, dacă primăriile care nu îşi asigură nici cheltuielile de personal nu reduc numărul de angajaţi, riscă să dispară la o reformă a administraţiei
Premierul Ilie Bolojan afirmă că în România există administraţii locale care nu încasează nici măcar sumele necesare plăţii propriului personal. ”Dacă o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, acea primărie nu există pentru cetăţenii din respectiva localitate, ci există pentru angajaţii ei”, subliniază el, avertizând că, dacă nu reduc cheltuielile, administraţiile aflate în această situaţie riscă să dispară la o eventuală reformă administrativă.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, marţi, într-o conferinţă de presă, că reforma administraţiei publice locale este ”absolut necesară”, având în vedere faptul că numeroase administraţii locale din România nu au bani nici măcar pentru plata salariilor propriilor angajaţi, ele fiind sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru funcţionare.
”Or, în situaţiile în care o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar cheltuielile de personal, înseamnă că acea primărie nu există pentru cetăţenii din respectiva localitate, ci există pentru angajaţii ei şi ori reducem aceste cheltuieli şi putem funcţiona pe actuala structură administrativă, dar cu un număr de angajaţi mult mai mic şi cu cheltuieli mai mici, pentru că se poate acest lucru şi este dovedit în multe locuri, sau vom fi forţaţi, când se va ajunge la un acord politic, să facem o reorganizare administrativă şi să desfiinţăm unităţi administrative care nu se mai justifică datorită raportului dintre populaţia pe care o au şi costurile pentru a susţine administraţia de acolo”, a explicat Ilie Bolojan.
Reducerile de personal, motivul pentru care partidele nu au ajuns la un acord privind pachetul fiscal-bugetar pe administraţie/ Bolojan: O reducere cu 25% a posturilor prevăzute de lege şi nu a celor ocupate ar avea ”efecte aproape nule”
Premierul Ilie Bolojan a explicat, marţi, că pe componenta de creştere a eficienţei administraţiei locale nu s-a ajuns la o soluţie pentru că ar fi implicat o reducere de personal în administraţie, el subliniind că simpla tăiere a unor posturi neocupate din organigrame nu duce la reduceri de cheltuieli care să aibă impact şi că este nevoie să fie reduse posturile care sunt efectiv ocupate. Bolojan a arătat că o reducere cu 25% a posturilor din organigrame ar însemna că se desfiinţează ”doar posturi care ipotetic n-au fost înfiinţate sau posturi vacante şi efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule”.
Ilie Bolojan a explicat, marţi, într-o conferinţă de presă, că pachetul de reformă privind administraţia publică avea trei direcţii: creşterea capacităţii administrative, descentralizarea, asupra cărora există un acord, şi reducerea de personal.
”Pe componenta de creştere a eficienţei administraţiei locale nu s-a ajuns la o soluţie pentru că asta ar fi implicat o reducere de personal în administraţie”, a arătat Ilie Bolojan.
El a explicat că, în funcţie de numărul de locuitori, administraţiile publice locale stabilesc organigrame, existând un număr maxim de angajaţi posibil, conform legii. Bolojan a spus că unele administraţii au adoptat din start organigrame cu un număr mult redus faţă de cel maxim posibil.
Un alt element important îl reprezintă numărul de posturi ocupate, efectiv, din organigramă.
”În fiecare instituţie, din totalul posturilor care sunt aprobate, o parte sunt ocupate, o parte sunt vacante. Vacantele, în tehnica administraţiei, au un rol pentru că susţin posturi de şefi. Ca să ai o direcţie, trebuie să ai un număr de oameni, de posturi, şi deci acesta este un rol indirect şi o rezervă de angajare în anumite situaţii. Dacă vrem să vorbim despre reduceri în administraţie, înseamnă că trebuie să vorbim despre numărul de posturi care astăzi sunt efectiv ocupate în administraţia din România. La asta trebuie să ne raportăm, pentru că asta într-adevăr înseamnă reducere. Celelalte elemente sunt doar date de organizare”, a explicat premierul.
Potrivit acestuia, în România sunt aprobate în administraţie 190.000 de posturi, dintre acestea 164.000 de posturi sunt aprobate prin organigrame, din care aproximativ 130.000 de posturi sunt ocupate.
”Vedem că între numărul maxim de posturi unde poate acţiona Guvernul şi numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32% care înseamnă posturi care nici n-au fost înfiinţate sau posturi vacante. Prin urmare, când reduci cu 25% (…) înseamnă că nu atingi niciun post ocupat pentru că ajungi puţin deasupra lor. Şi atunci când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25% ne-am dat seama că, de fapt, facem ce-am mai făcut: le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule, pentru că desfiinţează doar posturi care ipotetic n-au fost înfiinţate sau posturi vacante şi efectele reale asupra scăderii de cheltuieli sunt aproape nule. Am văzut-o asta de mai multe ori şi nu-mi pot permite în situaţia în care este România să vin cu astfel de soluţii în faţa cetăţenilor, în calitate de prim-ministru. Din acest motiv am propus să facem o analiză cât se poate de corectă şi de cinstită asupra administraţiei locale din România”, a subliniat Bolojan.
Ilie Bolojan a anunţat, de asemenea, că marţi după-amiază vor fi publicate calcule care vizează fiecare judeţ privind numărul maxim de posturi şi cine ar trebui să facă reduceri de personal.
Premierul a prezentat şi câteva ipoteze de lucru.
”Dacă vrem să avem o reducere, de exemplu, de 5% efectivă a personalului în administraţia publică locală din România, înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puţin 30% numărul maxim ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Am făcut o astfel de simulare şi din peste 3.200 de unităţi administrative, în sub 1.000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1.000 de localităţi, care înseamnă 30% din numărul de unităţi administrative, cu siguranţă există personal supra-dimensionat, fără niciun fel de dubiu. Dacă am face un calcul de aproximativ 10% reducere efectivă de personal la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem o reducere de aproximativ 40% ca să avem efecte asupra numărului de posturi efectiv ocupate. Ceea ce înseamnă că în jumătate din unităţile administrative din România ar trebui făcute reduceri de personal, iar jumătate îşi văd de treaba lor pentru că şi-au calculat personalul de aşa natură încât funcţionează relativ eficient. Dar în jumătate înseamnă că primarii sau preşedinţii de consilii judeţene ar trebui să se uite cu atenţie de ce în anumite judeţe, în anumite localităţi lucrurile pot funcţiona la fel de bine într-o localitate aproximativ identică ca număr de locuitori şi ca problematică cu mult mai puţini angajaţi decât acolo unde există un semnal că trebuie să facă ceva”, a detalia Bolojan.
El a dat exemplul unei reduceri efective de 15%.
”Dacă am vrea să avem un efect de 15% reducere, ar însemna că ar trebui să aplicăm un procent de 45% la baza maximă, ceea ce ar însemna că în aproape 2.000 de unităţi administrative, deci în 60%, trebuie făcute reduceri. De ce spun că acest lucru este necesar, să facem analize comparative şi că se poate funcţiona în condiţii eficiente? Spun asta pentru că eu, personal, ştiu că funcţionează aceste lucruri pentru că le-am făcut”, a arătat premierul.
El a anunţat că Ministerul Dezvoltării va mai face încă o colectare de date în aşa fel încât să verifice încă o dată posibilele erori care vizează peste 3.000 de unităţi administrative, arătând că posibilele erori ”nu pot influenţa decât marginal” măsurile de reduceri de personal.
Bolojan: Fără acest pachet de administraţie care să impună şi reducerea efectivă de personal şi reală, pachetul 2 nu e întreg/ Nu mi se pare normal să luăm bani de la cetăţeni şi să meargă într-o gaură neagră, cheltuieli nejustificate în administraţie
Premierul Ilie Bolojan consideră că, fără măsurile care vizează ”reduceri efective şi reale” de personal în administraţia publică locală, al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare nu este complet. Şeful Executivului este de părere că nu e normal ca, prin creşterea impozitelor pe proprietate, autorităţile să încaseze mai mulţi bani de la cetăţeni, iar sumele ”să se ducă într-o gaură neagră care înseamnă cheltuieli inutile şi nejustificate în administraţia publică din România”.
Ilie Bolojan a reafirmat, marţi, într-o conferinţă de presă, ideea că România are nevoie de o ”administraţie în serviciul cetăţenilor”.
Şeful Guvernului a susţinut că, în cazul administraţiilor care nu pot funcţiona fără sprijin financiar de la bugetul de stat, ”este obligatorie” măsura reducerii reale de personal, nu a unor posturi din organigramele aprobate, Bolojan explicând că, dacă acest lucru nu se întâmplă, vor continua situaţiile în care, în fiecare an, administraţiile locale trimit notificări către Guvern solicitând ajutor financiar pentru că nu mai au finanţare pentru plata direcţiilor pentru asistenţa copilului, pentru direcţiile de protecţie socială şi pentru alte structuri.
”Asta înseamnă resurse ale ţării noastre, care se duc în nişte zone pe care le-am putea gestiona mai bine sau pe care le-am putea gestiona din banii economisiţi pe personal care este supradimensionat. Şi aceasta este o miză importantă şi fără acest pachet de administraţie care să impună şi reducerea efectivă de personal şi reală, acolo unde posturile nu sunt calculate corect, subliniez, unde sunt supra-dimensionate, acest pachet 2 nu este întreg şi mie, personal, nu mi se pare normal să luăm impozite suplimentare pe proprietate de la fiecare locuinţă din România şi în loc ca banii pe care îi luăm de la cetăţenii – spun pe bună dreptate pentru că s-au făcut multe investiţii şi trebuie cofinanţate şi în continuare – în loc să meargă la cofinanţarea investiţiilor, nu cred că este normal să se ducă într-o gaură neagră care înseamnă cheltuieli inutile şi nejustificate în administraţia publică din România. Dacă nu vom face acest lucru, este evident că e doar o problemă de timp până structura de cheltuieli structurale, nefiind afectată, nu va face decât să înghită creşterile de venit pe care le realizăm prin o colectare mai bună, prin o creştere de TVA şi aşa mai departe şi din nou vom ajunge într-o situaţie din care am plecat, iar în calitate de premier, ştiind aceste lucruri, nu pot să girez o astfel de situaţie”, a afirmat Bolojan, în acest context.
El a amintit că al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare a fost agreat de coaliţia de guvernare şi încă de la început partidele au fost de acord că se va face o reducere de personal şi în administraţia centrală şi în administraţia locală.
”Trebuie să facem acest lucru dacă într-adevăr ne ţinem de cuvânt”, a adăugat Ilie Bolojan.
Bolojan: Acest pachet trebuie urmat în paralel de reduceri în administraţia centrală/ Am făcut o analiză pe ANPC şi fără niciun fel de probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcţiona cel puţin la fel de bine
Premierul Ilie Bolojan anunţă că Guvernul a realizat o simulare privind reduceri de personal într-o mare instituţie publică, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), rezultatele indicând că aceasta poate funcţiona cel puţin la fel de bine dacă numărul angajaţilor este redus cu 20%. Bolojan susţine că astfel de măsuri trebuie luate în multe dintre structurile administraţiei publice centrale.
Ilie Bolojan a afirmat, marţi, într-o conferinţă de presă, că reducerile de personal preconizate în administraţia publică locală trebuie urmate de tăieri de posturi ocupate în administraţia publică centrală.
”Acest pachet trebuie urmat în paralel de reduceri în administraţia centrală pentru că, din nou, aici sunt alte structuri, alte blocuri de salarizare importante şi am făcut o analiză pe o primă autoritate, cea pentru Protecţia Consumatorilor şi am constatat că fără niciun fel de probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcţiona cel puţin la fel de bine, ba cu performanţe suplimentare şi cu cheltuieli de personal mult diminuate şi asta trebuie făcută o analiză la nivelul fiecărei autorităţi centrale”, a explicat Ilie Bolojan.
El a adăugat că ”nu este un lucru uşor reducerea de personal şi în general reducerea de cheltuieli, pentru că astea sunt cotate ca nişte veşti proaste, uneori parcă le dai singur”.
”Atunci când se dau veşti de genul acesta şi mai ales când trebuie să le faci, nu sunt foarte mulţi oameni dispuşi să şi le asume, dar trebuie să le facem şi asta pentru că altfel structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată şi riscăm să nu reuşim să recuperăm aceste componente de deficit şi să ducem România pe o traiectorie normală pe care ştiu că o putem duce, dar trebuie să respectăm aceste lucruri”, a adăugat premierul.
Bolojan, despre oamenii care ar urma să fie concediaţi din administraţia publică: Mediul privat din România, din foarte multe locuri nu are pe cine angaja/ Acelea sunt locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit
Premierul Ilie Bolojan afirmă că angajaţii de la stat care ar urma să fie concediaţi prin reformele fiscal-bugetare care vizează administraţia publică se pot angaja în mediul privat, acolo unde sunt ”locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit”. ”Societăţile comerciale private au posibilitatea să angajeze o mare parte din aceşti oameni pentru că este nevoie pe piaţa forţei de muncă privată, şi ştiţi asta, în toată România, de angajaţi”, spune premierul.
Ile Bolojan, care susţine ideea reducerilor de personal în administraţia publică locală şi centrală, a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă Guvernul a făcut un calcul privind impactul eventualelor concedieri asupra ratei şomajului.
”În momentul de faţă, mediul privat din România, din foarte multe locuri nu are pe cine angaja şi cu cât facem aceste reduceri mai repede, cu atât vom economisi mai mulţi bani de la statul român şi nu vom fi puşi în situaţia să creştem taxe şi impozite, vom putea continua investiţii care vor genera locuri de muncă. Dacă nu ne reducem cheltuielile, nu vom putea asigura investiţiile în ritmul pe care ni-l dorim. Acelea sunt locuri de muncă reale, în care se câştigă bani în mod cinstit. (..) Societăţile comerciale private au posibilitatea să angajeze o mare parte din aceşti oameni pentru că este nevoie pe piaţa forţei de muncă privată, şi ştiţi asta, în toată România, de angajaţi”, a răspuns Ilie Bolojan.
Premierul a arătat că sunt, în România, primării cu număr de locuitori similar, cu probleme similare, iar unele funcţionează foarte bine cu un număr mic de salariaţi, iar altele au o structură de personal supradimensionată şi nu au bani pentru dezvoltarea localităţilor, iar uneori nici pentru plata salariilor.
În ceea ce priveşte cancelaria premierului, Ilie Bolojan a spus că în această structură a administraţiei reducerea de personal va depăşi de 30% şi se va apropia de 40%, anunţând că un proiect în acest sens va fi făcut public în perioada următoare.
Bolojan: Stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii unde, dacă vor fi depuse moţiuni de cenzură, se va vedea cum funcţionează această coaliţie în Parlament
Premierul Ilie Bolojan afirmă că ”stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii”. ”Dacă vor fi depuse moţiuni de cenzură, se va vedea cum funcţionează această coaliţie în Parlament”, adaugă el.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat, răspunzând unei întrebări legate de poziţiile divergente din interiorul coaliţiei pe tema unor măsuri fiscal-bugetare, că toate măsurile adoptate până acum sunt rezultatul unor discuţii între partide.
”Asta nu înseamnă că ce a dorit fiecare partid a fost acceptat de ceilalţi, dar a fost o înţelegere şi la final ne-am dus cu aceste propuneri, care nu sunt perfecte, nu mulţumesc pe toată lumea. (…) În momentul de faţă, aşa cum vedeţi, coaliţia şi-a asumat un pachet de măsuri şi stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii unde, dacă vor fi depuse moţiuni de cenzură, se va vedea cum funcţionează această coaliţie în Parlament”, a afirmat Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că este nevoie să se renunţe la excepţiile stabilite de legiuitor, iar după ce unele măsuri sunt aprobate, să nu se revină la scurt timp asupra lor, aşa cum s-a întâmplat în numeroase rânduri.
”Dacă nu ne încasăm veniturile, în afară de dezordinea care a fost în finanţe, în afară de evaziunea fiscală, este şi din excepţiile pe care le-am găsit în toate domeniile, prin tot felul de facilităţi mascate sau nemascate şi dacă nu le anulăm acestea – şi asta face acest pachet 2 cu o parte din măsuri – nu ajungem nicăieri. Iar revenirea, în general, după o lună de zile, la nişte măsuri pe care le ai, nu face decât să creeze breşe în viitor cu alte măsuri pe care trebuie să le luăm, indiferent cine este premier, indiferent cine este în coaliţie, pentru că dacă vrem ca România să treacă prin această perioadă – şi poate trece prin această perioadă – acest lucru trebuie pus în practică şi pentru asta îţi trebuie consecvenţă, îţi trebuie solidaritate, înţelegând, sigur, abordările fiecărui partid, presiunile pe care le are de la alegătorii lui, din zona de Parlament, de la aleşii locali, toate partidele sunt în această situaţie, dar cred că pentru noi este mai important ce putem face pentru România astăzi”, a subliniat Ilie Bolojan.
Premierul Bolojan explică de ce nu s-a ţinut cont de propunerea preşedintelui privind normele tranzitorii pentru pensionarea magistraţilor: Nu a fost un amendament în acest sens
Premierul Ilie Bolojan a explicat, marţi, că la adoptarea reformei fiscal-bugetare privind judecătorii şi procurorii nu s-a ţinut cont de propunerea preşedintelui Nicuşor Dan privind creşterea perioadei vizând normele tranzitorii pentru pensionarea magistraţilor de la 10 la 15 ani pentru că nu a fost depus în Parlament un amendament în acest sens.
”Cred că fiecare om care ocupă o funcţie publică, ministru, premier, preşedinte de partid, preşedintele României, are puncte de vedere vis-a-vis de un proiect sau altul. Şi dânsul a avut un punct de vedere. Un punct de vedere trebuie transpus, în practică, într-o modalitate în care poate fi transpus. Gândiţi-vă că noi am avut un pachet care a fost dat în consultare către instituţiile care reprezintă sistemul judecătoresc din România, CSM-ul, de exemplu, dacă din Parlament nu ne-a venit o propunere de modificare pe componenta de amendamente, înseamnă că nu poţi să modifici un proiect din moment ce l-ai promovat şi pus în consultare într-o anumită formă, decât dacă îţi vin amendamente. Şi aşa cum aţi văzut, acolo unde au venit amendamente din Parlament, o parte au fost acceptate, o parte au fost respinse. Pe componenta de magistraţi nu am avut un astfel de amendament”, a explicat Ilie Bolojan, marţi, într-o conferinţă de presă.
El şi-a menţinut decizia conform căreia, dacă proiectul care vizează pensiile magistraţilor nu va trece de Curtea Constituţională, Guvernul nu va mai avea ”legitimitatea” de a lua măsuri similare pentru alte domenii de activitate în care angajaţi din sectorul public au privilegii.
”Am explicat şi data trecută că, atunci când ai un proiect foarte important, care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că un guvern mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a adăugat Ilie Bolojan.
Bolojan: Nu poţi să vii cu un proiect de reorganizare administrativă pentru care nu există un suport politic şi nu există calcule care să stea în picioare/ Orice proiect care se aplică pe reorganizare nu poate acţiona decât după alegerile locale din 2028
Premierul Ilie Bolojan este de părere că o eventuală reformă a administraţiei publice locale se poate face numai cu consens politic şi doar după alegerile locale din anul 2028. El spune că măsurile fiscal-bugetare pe care le-a propus, dar asupra cărora nu se ajunge la un acord în coaliţie, reprezintă ”un prim pas” către o administraţie mai eficientă.
”Nu poţi să vii cu un proiect de reorganizare administrativă pentru care nu există un suport politic şi nu există calcule care să stea în picioare. S-a mai încercat de vreo două ori, s-a discutat câte un an de zile, după care lucrurile s-au blocat. Nu cred că este cazul să mai repetăm astfel de lucruri. Din punctul meu de vedere, orice fel de proiect care se aplică pe reorganizare, dar şi pe alte componente, nu poate acţiona decât pentru viitor. Deci în cazul acesta, nu ar putea avea efect decât după alegerile locale din 2028”, a afirmat Ilie Bolojan, marţi, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări.
El a adăugat că măsurile fiscal-bugetare pe care le-a propus, dar asupra cărora nu se ajunge la un acord în coaliţie, reprezintă ”un prim pas” către o administraţie mai eficientă.
”Proiectul de reformă în administraţie este un prim pas pe componenta de a avea o administraţie mai eficientă în România. Şi v-am spus, este posibil acest lucru pentru că funcţionează în multe locuri. În condiţiile în care s-ar aplica un astfel de pachet ar putea să dureze un an-doi în aşa fel încât să se facă nişte analize cum funcţionează administraţia cu structurile mult reduse şi dacă se impune într-adevăr o reorganizare administrativă”, a mai afirmat premierul.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că ”nu s-a discutat în coaliţie despre alte creşteri de TVA”
Premierul Ilie Bolojan afirmă că partidele din coaliţia de guvernare nu au luat în discuţie posibilitatea unei noi majorări a taxei pe valoarea adăugată (TVA). Şeful Executivului subliniază că trebuie menţinut echilibrul între venituri şi cheltuieli, iar în acest context insistă pe ideea reducerii cheltuielilor statului.
Premierul a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă se ia în calcul o nouă majorare a TVA, de la 21 la 23%.
”Nu a existat o astfel de discuţie, nu s-a discutat o atare ipoteză, dar dacă vă aduceţi aminte, atunci când TVA-ul pentru HoReCa a rămas la 11%, am anunţat că în luna octombrie se va face o evaluare acestei situaţii, cât s-a încasat, cum s-a încasat, care este dinamica şi vom lua o decizie dacă va rămâne la acest nivel sau se va duce la cota standard. Dacă vă aduceţi aminte, acesta a fost o premisă în acest domeniu. Despre alte creşteri de TVA nu s-a discutat”, a răspuns Ilie Bolojan.
Şeful Executivului a insistat pe ideea reducerii cheltuielilor statului.
”Trebuie să spunem deschis: a ţine echilibrele bugetare înseamnă un echilibru între venituri şi cheltuieli. Dacă vrem să nu discutăm de acum înainte de creşteri de venituri, doar să le încasăm pe cele pe care le-am stabilit, trebuie să insistăm în continuare pe partea de reducere de cheltuieli. Nu se poate altfel”, a adăugat premierul.
Ilie Bolojan: Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%
Premierul Ilie Bolojan este de părere că deficitul bugetar pe care România îl va raporta la finalul acestui an va fi de cel puţin 8 procente. ”Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%”, spune şeful Guvernului, arătând că efectele măsurilor fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a acestui an se vor simţi abia din anul următor.
”Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%, dar neavând datele în momentul de faţă, Ministerul de Finanţe cu siguranţă va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni, aşa este programată”, a afirmat Ilie Bolojan, marţi, într-o conferinţă de presă.
El a amintit că unele măsuri fiscal-bugetare adoptate se aplică de la 1 august şi nu se pot vedea, încă, efectele lor.
”Efectele vor fi pe anul viitor, pentru că multe dintre ele îşi vor arăta, într-o măsură mai mare, rezultatele în bugetul de anul viitor”, a arătat Ilie Bolojan.
Bolojan, întrebat dacă e de acord că judecătorii îşi merită banii având în vedere volumul de muncă: Sunt de acord că judecătorii din România au salarii bune
Premierul Ilie Bolojan îşi menţine opinia conform căreia judecătorii români au salarii bune şi afirmă că, şi după modificările privind cuantumul pensiilor, acestea tot vor fi unele mari, comparativ cu pensia medie la nivel naţional. În ceea ce priveşte volumul de muncă al judecătorilor, el susţine că ”pentru a reduce acest volum de lucru e nevoie de organizare în interior, e nevoie de practici unitare în zona de justiţie, sentinţe identice la instanţe diferite, în speţe identice”, dar şi legi clare.
Ilie Bolojan a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă e de acord că judecătorii români îşi merită salariile, având în vedere declaraţia preşedintelui Nicuşor Dan că judecătorii din România lucrează dublu faţă de omologii săi din alte ţări europene.
”Sunt de acord că judecătorii din România au salarii bune, un salariu de 4.000-5.000 de euro net este un salariu bun în orice ţară europeană, mai ales în România, că, şi cu punerea în practică a proiectului de lege care este în momentul de faţă în procedura parlamentară, vor avea nişte pensii bune raportat la pensia medie din România, chiar dacă mai mici decât cele de astăzi, care este anormal să fie egale cu ultimul salariu, şi nu facem decât prin acest pachet de măsuri să ne integrăm în procedura standard europeană, adică pensionarea la limita de vârstă normală, aşa este în toată Europa, şi o valoare de aproximativ 70%, pensie, din venitul net realizat în ultimii ani de activitate”, a răspuns şeful Guvernului.
În ceea ce priveşte volumul de muncă al judecătorilor, Bolojan a susţinut că unele modificări trebuie să vină chiar din interiorul sistemului judiciar.
”În ceea ce priveşte volumul de lucru, pentru a reduce acest volum de lucru e nevoie de organizare în interior, e nevoie de practici unitare în zona de justiţie, sentinţe identice la instanţe diferite, în speţe identice, ca să fie o autoritate de lucru judecat, şi e nevoie din partea noastră, a celor din lumea politică, de legi clare, de legi bune, care să nu genereze interpretări, care să nu complice lucrurile. Dacă lucrăm la aceste trei măsuri, cu siguranţă, în anii următori, lucrurile pot să reintre şi din punct de vedere al volumului de activitate într-o zonă, adică să scadă volumul de activitate şi să se scurteze procesele şi, odată cu rămânerea în activitate a oamenilor cu experienţă, să avem o calitate mai bună în actul de justiţie, pentru că magistratura este o instituţie fundamentală a statului nostru”, a spus Ilie Bolojan.
Bolojan: Cheltuielile de personal din administrația locală au crescut cu 10%, deși ar fi trebuit să scadă cu 5%
Cheltuielile de personal în administrația publică locală au crescut în primele șase luni ale acestui an cu 10% față de perioada similară din 2024, deși, teoretic, ar fi trebuit să scadă cu 5%, precizează premierul Ilie Bolojan, potrivit Agerpres.ro.
El menționează că această creștere a avut loc în ciuda faptului că nu s-au făcut creșteri de personal.
‘Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială, iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă, pentru că, dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului – mai ales acolo unde ele sunt inutile – riscăm ca tot ceea ce încasăm suplimentar, în aceste zile sau în lunile următoare, să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situația în care ne găsim anul acesta’, a spus prim-ministrul, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Premierul a menționat că al doilea pachet de măsuri, depus luni în Parlament, reduce privilegiile din sectorul public. El a subliniat că pachetul, format din cinci proiecte, trebuia să fie completat de al șaselea, care vizează reforma administrației publice locale. Însă, din cauză că nu s-a ajuns la un acord între toate partidele din coaliție, acesta nu a mai fost depus.
‘Acest pachet este însă complementar pachetului de fiscalitate, pentru că, fără adoptarea lui, practic nu ne valorificăm potențialul administrației publice locale, care este o coloană vertebrală a administrației publice românești și nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul român nu o mai poate suporta în anii următori’, a spus Bolojan.
Bolojan: Am propus să facem o analiză cât se poate de corectă și de cinstită asupra administrației locale din România
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, că, în privința reformei administrației locale, care este ‘absolut necesară’ și asupra căreia nu s-a ajuns la o soluție în privința reducerii de personal, a propus o analiză ‘cât se poate de corectă și de cinstită’.
El a prezentat mai multe grafice privind numărul de posturi.
‘Nu s-a ajuns la o soluție pentru că asta ar fi implicat o reducere de personal în administrație și am să explic aceste aspecte. În aceste zile ați auzit diferite cifre de reduceri, de la 45% la 10% la 40%, care se aplică la o zonă sau la alta și foarte puțin probabil dintre cei care nu sunt inițiați au înțeles care sunt problemele administrația noastră care este dimensionată de baza unui număr maxim de posturi, care este raportat la numărul de locuitori’, a afirmat Bolojan.
El a menționat că vine cu soluții în fața cetățenilor în calitate de prim ministru și din acest motiv a propus o analiză cât se poate de corectă și de cinstită asupra administrației locale din România.
Bolojan: Protecția Consumatorilor ar funcționa fără probleme cu o reducere de 20% a posturilor
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ar funcționa, fără probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, a declarat premierul Ilie Bolojan, marți, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.
El a menționat că astfel de analize trebuie realizate la nivelul fiecărei autorități publice centrale.
‘Acest pachet a fost agreat de coaliția de guvernare. La început am agreat că vom face o reducere de personal și în administrația centrală, și în administrația locală. Și trebuie să facem acest lucru, dacă într-adevăr ne ținem de cuvânt. Acest pachet trebuie urmat în paralel de reduceri în administrația centrală, pentru că aici sunt alte structuri de salarizare importante. Și am făcut o analiză pe o primă autoritate, cea pentru Protecția Consumatorilor, și am constatat că, fără niciun fel de probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcționa cel puțin la fel de bine, ba cu performanțe suplimentare și cu cheltuieli de personal mult diminuate’, a spus premierul.
Bolojan a remarcat că nu sunt foarte mulți oameni dispuși să își asume veștile privind reducerea de personal.
‘Nu este un lucru ușor reducerea de personal și, în general, reducerea de cheltuieli. De aceea, pentru că acestea sunt cotate ca niște vești proaste, uneori parcă le dai singur de veste. Pentru că atunci când se dau vești de genul acesta – și mai ales când trebuie să le faci – nu sunt foarte mulți oameni dispuși să le asume. Dar trebuie să facem și asta, pentru că altfel structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată și riscăm să nu reușim să recuperăm aceste componente de deficit’, a afirmat prim-ministrul.
El a subliniat că, în cazul nu sunt adoptate măsuri pentru reforma administrației publice locale, care să vizeze o reducere efectivă de personal la instituțiile supradimensionate, cel de-al doilea pachet de măsuri va fi incomplet.
‘Mie, personal, nu mi se pare normal să luăm impozite suplimentare pe proprietate de la fiecare locuință din România și, în loc ca banii pe care îi luăm de la cetățeni să meargă la cofinanțare investiții, nu cred că este normal să se ducă într-o gaură neagră, care înseamnă cheltuieli inutile și nejustificate în administrația publică din România’, a spus premierul.
Daniel David: Măsurile luate în domeniul educaţiei nu sunt de reformă, ci de criză
