O locuitoare de pe insula Lesbos a fost diagnosticată, zilele trecute, cu noul coronavirus, scrie presa internațională. Ea se află în spital, și se știe că anterior călătorise în Israel și Egipt.
În contextul pandemiei de coronavirus, insula Lesbos poate fi considerată o bombă cu ceas. Mii de migranți s-au refugiat aici și trăiesc în condiții mizere și într-o mare de violență.
Iar recent, ciocnirile dintre migranți și autorități, în contextul mai larg al șantajului Turciei la adresa UE, au ținut primele pagini ale ziarelor din toată lumea.
Context
Peste 38.000 de migranți se află în taberele din insulele Lesbos, Samos, Chios, Leros și Kos, oficial prevăzute pentru a găzdui 6.200 persoane.
Locuitorii insulelor se plâng de mult timp de probleme de insecuritate și sănătate publică care ar fi provocate, spun ei, de migranți, și se opun construcției de noi tabere.
„Ne luptăm de asemenea și pentru cei care vor să plece într-un loc mai bun. Vrem să plece”, a declarat părintele Stratis. „Vom accepta refugiații de război, dar criminalii trebuie să plece înapoi”.
Guvernul conservator, ajuns la putere în iulie, a anunțat că taberele din Lesbos, Samos și Chios vor fi închise în acest an pentru a fi înlocuite cu unele noi, mai mici, și care ar urma să fie funcționale la mijlocul anului 2020.
După săptămâni de negocieri fără succes cu autoritățile locale, guvernul a trimis luni, cu vapoarele, ingineri de șantier și polițiști, provocând indignarea localnicilor.
Partidele de opoziție au denunțat o decizie antidemocratică iar oficialii locali o tentativă „barbară” de a „transforma forțat Lesbos și Chios în închisori”.
Statul a enervat deja insularii în februarie când a anunțat că o serie de terenuri ar putea fi rechiziționate pentru o perioadă de trei ani pentru construcția noilor tabere.
„Există o limită a răbdării noastre. Rechiziționează terenuri și aduc forțele speciale ale poliției, folosesc gaze lacrimogene împotriva oamenilor. Suntem în război?”, spune Stratos Paspalas, un măcelar la pensie.
