Bugetul federal al Rusiei se schimbă „din mers” — până acum nu este clar care va fi deficitul final pentru 2025. În schimb, proiectul de buget pentru anul viitor a fost însoțit de Ministerul Finanțelor de un comentariu direct, potrivit căruia majorarea taxelor va fi folosită pentru cheltuieli militare. Esența deciziei adoptate rezidă în a stoarce cât mai mulți bani din economie chiar acum, indiferent de consecințe. „Calul a fost deja destul de obosit”, a remarcat oligarhul apropiat de Putin, Oleg Deripaska, nemulțumit de nivelul investițiilor prevăzute în buget; după spusele lui, „nu se va reuși să stimulăm economia cu asemenea ritmuri”, notează The Insider.
La război vor contribui și populația, și companiile
„Prioritatea strategică este asigurarea financiară a necesităților apărării și securității țării, precum și sprijinul social pentru familiile participanților la operațiunea specială”, a declarat Ministerul Finanțelor, indicând direct obiectivele noului buget. De asemenea, sunt prevăzute modificări ale Codului Fiscal pentru „finanțarea apărării și securității”. Acestea sunt mai multe.
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată (TVA) va fi majorată de la 20% la 22%. Astfel, din 2026, Rusia va intra în rândul țărilor cu cele mai mari cote TVA din lume. Dintre marile economii, în acest club se află doar Italia, care aplică 22% TVA, și, posibil, Brazilia, unde există mai multe cote parțial diferite.
Prin această majorare, Rusia va ajunge și va depăși imediat Spania și Olanda (unde cota TVA este de 21%), dar și se va detașa de Franța, Marea Britanie, Turcia (20%) și Germania (19%). În SUA nu există deloc o astfel de taxă sau echivalentul. În Canada, cotele variază între provincii, dar nu depășesc 15%. În Japonia, Coreea de Sud și Australia — 10%. În țările în dezvoltare, cota TVA este, de regulă, mai mică decât în Rusia: în India și Pakistan — 18%, în Mexic — 16%, în Africa de Sud — 15%, în China — 13%, în Indonezia — 12%.
Un astfel de TVA nu a mai existat în Rusia. A fost mai rău, dar acum 33 de ani — în 1992, cota principală era de 28%, dar a fost redusă deja în 1993, direct la 20%, iar din 2004 — la 18%. Noua cotă de 22% va fi cea mai mare de la guvernul Gaidar încoace.
În plus, conform noilor reguli, plătitori de TVA vor deveni și întreprinderile cu venituri de la 10 milioane de ruble. Anterior, acest prag fusese de 60 milioane de ruble. Aceasta reprezintă o lovitură puternică pentru mediul de afaceri rus — în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cum arată o victimă tipică a acestei inovații, care lărgește cercul plătitorilor de TVA, asta se poate înțelege estimând că, într-o cafenea obișnuită din Rusia (nu din capitală), nota medie este de aproximativ 1000 de ruble, iar pe un loc se fac patru comenzi pe zi.
Rezultă că, anterior, TVA plăteau unitățile cu 42 de locuri sau mai multe, iar acum acest prag va fi de șase ori mai mic — doar șapte locuri. Și asta nu înseamnă doar taxe suplimentare, ci și cheltuieli pentru contabilitate, deoarece raportarea devine mult mai complicată.
În total, reforma fiscală va aduce bugetului aproape 1,8 trilioane de ruble. Din acestea, majorarea TVA va aduce 1,2 trilioane, lovitura asupra micilor afaceri (adică reducerea pragului pentru plata TVA) — doar 200 miliarde. Alte 74 miliarde ruble sunt așteptate de guvern de la casele de pariuri, cărora li s-au mărit contribuțiile, și 66 miliarde — din creșterea accizelor la alcool și tutun.
Minciuna ca politică de stat: parabola despre necreșterea taxelor
Creșterea principalului impozit din Rusia, și încă prin lărgirea cercului plătitorilor, este o măsură neplanificată. Mai mult, Putin însăși ceruse în 2024, în campania electorală, să nu se întâmple așa ceva. Ulterior, Ministerul Finanțelor a respins ferm și repetat posibilitatea majorării taxelor.
La Forumul de la Sankt Petersburg din 2025, ministrul de finanțe Anton Siluanov a declsrat că: „În aceste condiții avem cu adevărat o furtună perfectă. Și în buget e la fel — e o furtună serioasă. Cu toate acestea, anul trecut am discutat despre taxe și am convenit că nu atingem taxele de bază — și a fost corect. Pentru că este tot un instrument de predictibilitate a politicii noastre”.
El făcuse promisiuni similare și anterior — de exemplu, înainte de majorarea impozitului pe venit (NDFl) — pe 16 octombrie 2023, în Duma de Stat: „La formarea bugetului pe trei ani, nu am planificat să atingem modificări ale taxelor de bază, inclusiv NDFl… Considerăm că este posibil să revenim la această problemă. Când? Poate în următorul ciclu bugetar. Dar acum, când formăm bugetul pentru următorii trei ani, am decis să nu schimbăm taxele de bază.”
Însă, deja în februarie-martie 2024, Putin a propus public să se impoziteze mai mult persoanele bogate, iar din 1 ianuarie 2025 NDFl a trecut de la o scală cu două trepte la una cu cinci trepte, iar cota maximă a crescut de la 15% la 22%.
De asemenea, de la începutul lui 2025, impozitul pe profitul companiilor a fost majorat de la 20% la 25% — și toată această creștere a mers la bugetul federal, nu la cel regional. Drept urmare, veniturile din impozitul pe profit în bugetul federal în 2025 au crescut mai mult decât oricare altă sursă, cu 78%: între ianuarie și iulie s-au strâns 2,26 trilioane față de 1,27 trilioane ruble în anul precedent.
Astfel, declarațiile ministrului pot fi deja considerate un semn clar de pregătire pentru creșterea taxelor. Iar modificarea TVA creează ceva asemănător unei tradiții de Anul Nou: cotele principale de impozite cresc din 1 ianuarie pentru al doilea an consecutiv. Acum, contribuabilii ar trebui să aibă așteptări clare și va fi greu să-i surprinzi.
Este logic că vor începe din timp să scoată bani în străinătate sau în economia subterană, să anuleze planuri de extindere a afacerilor sau pur și simplu să închidă firme. Autoritățile subestimează sistematic astfel de efecte, și tocmai de aceea prognozele oficiale sunt în mod regulat mai optimiste decât realitatea.
În paralel cu pregătirea bugetului federal, Ministerul Dezvoltării Economice publică prognoza macroeconomică pentru următorii trei ani. De această dată, așteptările sunt mult mai modeste: în scenariul de bază PIB-ul din 2026 va crește cu 1,3%, iar în scenariul conservator — doar cu 0,8%. În ambele scenarii, investițiile în capitalul fix vor scădea. În schimb, inflația va fi bine controlată: la finalul lui 2025 prețurile vor crește cu 6,8%, iar din 2026 cu 4% pe an, în conformitate cu obiectivele Băncii Rusiei.
Comparând aceste prognoze cu cele de anul trecut, se vede cum guvernul se obișnuiește, încet-încet, cu realitatea neplăcută. În toamna lui 2024 estima o creștere a PIB-ului pentru 2025 de 2,5%, dar acum se așteaptă doar la 1%. Cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul ar fi trebuit să crească în 2025 cu 6–7,6%, daracum se așteaptă cel mult 2,5%. Iar pentru inflație, prognoza invers: 4,5%, dar acum 6,8%.
Astfel de comparații permit să înțelegem cât valorează prognozele și planurile făcute astăzi. În Rusia, bugetul este și mai imprevizibil decât dinamica PIB-ului. Iar ajustările recente au fost făcute în direcția înrăutățirii. Astfel, inițial, prin legea bugetului pentru 2025, deficitul trebuia să fie de 0,5% din PIB, adică 1,2 trilioane de ruble. La sfârșitul lui aprilie, legea a fost modificată, iar deficitul a devenit 1,7% din PIB, sau 3,8 trilioane.
Acum a fost anunțat un nou reper oficial: 2,6% din PIB, adică 5,7 trilioane de ruble. Deficitul a crescut de mai mult de 4,5 ori! În 2024, prin legea inițială, deficitul fusese stabilit la 1,6 trilioane, dar după ajustările de primăvară se estimau 2,12 trilioane. Modificările de toamnă au crescut deficitul la 3,3 trilioane, iar în realitate a ajuns la 3,5 trilioane de ruble.
Reducerea fictivă a cheltuielilor pentru apărare
Cheltuielile bugetului federal vor fi, conform proiectului, de 44,1 trilioane de ruble în 2026. Adică, practic, rămân la nivelul prevăzut în legea pentru 2025–2027 (acum este de 44,022 trilioane de ruble). Aceasta reprezintă cu 1,25 trilioane mai mult decât cheltuielile pentru 2025. Ulterior, creșterea lor va continua, dar practic vorbim despre o „înghețare” a cheltuielilor, deoarece majorarea abia acoperă inflația.
Dacă prognoza se va confirma, atunci dinamica cheltuielilor se va modifica radical față de trecutul recent și prezent.
Cum se intenționează încetinirea creșterii cheltuielilor publice? Surprinzător, cea mai serioasă reducere este prevăzută la articolul „Apărare națională”. Dacă în acest an pentru aceasta se vor cheltui 13,5 trilioane de ruble, anul viitor se planifică doar 12,9 trilioane. Totuși, mai departe este prevăzută o mică creștere.
Chiar și așa, războiul rămâne cea mai mare categorie de cheltuieli — 29% din totalul bugetului pentru 2026. Alte 3,9 trilioane de ruble vor merge la articolul conex, „Securitate națională și activități de aplicare a legii” (9% din cheltuieli). Prin comparație, pentru „Politică socială” sunt prevăzute doar 7 trilioane de ruble (16% din totalul cheltuielilor).
Totuși, nu toți cred în această reducere. De exemplu, o parte din cheltuieli ar putea fi înregistrate încă pentru 2025, un astfel de avans al comenzii de apărare pentru anul următor este perfect posibil, subliniază economistul Serghei Alekșenko:
- „Oare se va opune cineva la a primi bani de la buget mai devreme? Și ce dacă va trebui să creștem deficitul și împrumuturile la sfârșit de an — în decembrie trecut a fost testată o schemă similară, când Banca Rusiei, cu ajutorul băncilor, a acordat Ministerului de Finanțe un trilion de ruble. Cât despre mărimea deficitului bugetar, ce importanță are dacă este de patru sau de patru ori și jumătate mai mare decât planul inițial? Dar dacă pierdem cu brio acest an, iar el deja este pierdut și nu poate fi corectat, atunci tabloul planificat pentru anul viitor arată chiar foarte bine!”
Cheltuielile ar putea fi parțial atribuite și altor articole bugetare. „Dacă, de exemplu, în nota explicativă se activează modul de căutare și se verifică de câte ori apare cuvântul «apărare», se va vedea că, de fapt, o mare parte din cheltuielile legate de apărare sunt înregistrate în alte articole ale bugetului. Sunt câteva zeci de astfel de referințe”, observă cercetătorul asociat de la Centrul Davis al Universității Harvard, Andrei Iakovlev. „Aș considera întreaga situație ca o încercare a guvernului de a face practic un buget tehnic, care netezește colțurile ascuțite și creează iluzia că totul este echilibrat. În același timp, toate rezervele care ar fi putut fi extrase, au fost deja scoase”, explică el.
Într-adevăr, cheltuielile pentru achiziția de armament pot fi găsite, de exemplu, în programul de protecție împotriva situațiilor de urgență — „achiziția și repararea armamentului, tehnicii militare și speciale, a produselor cu destinație tehnico-industrială și a bunurilor în cadrul comenzii de apărare de stat” — în valoare de 24 miliarde de ruble în 2026. În total, „pentru asigurarea funcționării Forțelor Armate ale Federației Ruse, a organelor din domeniul securității naționale și al aplicării legii, a trupelor și altor formațiuni militare” în același program sunt prevăzute 220 miliarde de ruble.
Pe de altă parte, se poate purta război și fără a crește cheltuielile. Aproximativ așa a fost în 2023, când armata abia reușea să respingă contraofensiva ucraineană și suferea din cauza deficitului de muniții.
Viața, pe seama viitorului
Prin creșterea constantă a cotelor de impozitare, Kremlinul recunoaște că apetitul său tot mai mare nu poate fi satisfăcut doar prin creșterea naturală a economiei. Guvernul lui Putin încearcă să smulgă o parte tot mai mare din prăjitura care se micșorează. Și asta, în ciuda avertismentelor privind o recesiune iminentă sau deja începută, venite de la experți și oficiali loiali, inclusiv ministrul dezvoltării economice, Maxim Reșetnikov.
Totuși, comentând bugetul pentru 2026, Reșetnikov nu mai sperie cu recesiunea. Potrivit lui, creșterea taxelor „este o condiție pentru încetinirea inflației, stabilitatea macroeconomică și posibilitatea de a relaxa politica monetară, și, în final, susținerea creșterii economice”.
Dacă nu se cresc taxele, deficitul bugetar va fi și mai mare, iar aceasta este o măsură inflaționistă care nu va permite Băncii Centrale să reducă dobânda, a explicat el, „aceasta ar duce la menținerea prelungită a condițiilor monetare stricte și, implicit, la ritmuri semnificativ mai scăzute de creștere economică pe întreaga perioadă de prognoză”.
Adică, în logica sa: cote mai mari — venituri mai mari din taxe — deficit mai mic — inflație mai mică — politică monetară mai relaxată — creștere economică mai rapidă. Problema este că majorarea excesivă a cotelor fiscale poate, în final, să nu crească, ci să reducă suma totală colectată, din cauza încetinirii economiei și a economiei la negru. Dacă ar fi altfel, completarea bugetului ar fi o sarcină foarte simplă.
Relația dintre deficitul bugetar și inflație pe termen scurt și mediu lipsește adesea: în multe țări dezvoltate, deficitele sunt de ani de zile semnificativ mai mari decât în Rusia, iar inflația mai scăzută. Politica monetară nu trebuie neapărat relaxată când inflația scade: Banca Rusiei a aplicat asemenea relaxări din aprilie 2022 până în iulie 2023 — și, în final, s-a văzut nevoită să revină la o politică mai strictă.
În cele din urmă, relaxarea politicii monetare accelerează creșterea doar pe termen scurt, și nici măcar atunci întotdeauna; altfel nicio țară n-ar suferi de stagnare, iar toți s-ar bucura la nesfârșit de bani ieftini furnizați de băncile lor centrale.
În același timp, guvernul ignoră o constantă mult mai sigură și mai directă: creșterea poverii fiscale dăunează creșterii economice prin ea însăși, subminând stimulentele pentru productivitate și economisire. Funcționează regula clasică: taxele mici sunt un factor esențial pentru îmbogățirea pe termen lung a unei țări. Iar taxele excesiv de mari conduc la stagnare și, uneori, la declin. Taxele mari sunt un lux permis țărilor prospere, dar majorând impozitele pentru o economie care deja stagnează, guvernul o împinge și mai adânc în recesiune, doar pentru a strânge pe moment bani pentru război. A face asta la doar un an după ce au fost majorate impozitul pe profit și NDFl înseamnă a distruge baza fiscală — sau, cum s-ar zice, a-ți tăia craca de sub picioare.
