Bulgaria şi-a stabilit ca nou obiectiv al aderării sale la Schengen data de 1 octombrie şi până atunci vrea să convingă Olanda şi Austria, ţări care se opun, că protecţia frontierelor externe este consolidată. În acest sens, Bulgaria crede că dialogul UE cu Turcia este esenţial, iar Sofia se oferă să medieze aceste discuţii. În plus, Bulgaria insistă, ca şi Austria, că UE trebuie să aloce mai multe fonduri pentru protecţia graniţelor externe, transmite News.ro.
Ministrul bulgar de interne, Ivan Demerdjiev, a avut luni o întrevedere cu ministrul grec al migraţiei şi azilului, Notis Mitaraki, care săptămâna trecută a fost în Austria şi a făcut lobby pentru intrarea României şi Bulgariei în Schengen.
„Întâlnirea de astăzi mă face să fiu optimist că procesul nostru de admitere în Schengen, care nu a putut fi finalizat la sfârşitul anului trecut, va fi finalizat la începutul celei de-a doua jumătăţi a acestui an”, a declarat ministrul bulgar de interne.
„Eu şi colegul meu grec am discutat, de asemenea, despre modalităţile prin care ar trebui protejate frontierele externe ale UE. Am ajuns la un consens şi considerăm că CE (Comisia Europeană – n.r) ar trebui să sprijine ţările noastre. Accentul trebuie pus pe consolidarea protecţiei frontierelor şi trebuie să existe o solidaritate mai puternică din partea UE şi a altor state membre. Vom folosi reuniunile pe tema migraţiei pentru a atrage atenţia CE şi UE şi pentru a obţine mai multă solidaritate în lupta noastră împotriva migraţiei ilegale, atât din punct de vedere financiar, cât şi cu toate celelalte resurse. În acest fel vom construi facilităţi tehnice fiabile şi vom păzi frontierele Uniunii. Pentru aceasta, dialogul cu Turcia este esenţial, credem că putem fi un mediator între UE şi Turcia”, a declarat Ivan Demerdjiev, citat de novinite.com.
La rândul său, Notis Mitaraki a declarat că Grecia şi Bulgaria menţin o cooperare bilaterală excelentă. „Am discutat despre provocările cu care se confruntă ambele ţări legate de migraţia ilegală, în calitate de state membre care sunt situate geografic la frontiera externă a UE. Avem nevoie de un cadru strict şi eficient de pază a frontierelor externe, dar şi de un sistem de solidaritate eficientă pentru statele membre din prima linie. Paza frontierelor externe este singura modalitate de a reduce fluxurile secundare de migranţi către UE. Suntem pregătiţi să sprijinim Bulgaria în discutarea măsurilor. Acceptarea Bulgariei şi a României este importantă nu numai pentru UE, ci şi pentru Grecia în special”, a subliniat oficialul elen.
MINISTRUL GREC AL MIGRAŢIEI, AŞTEPTAT MIERCURI LA BUCUREŞTI
Ministrul Notis Mitarakis este aşteptat miercuri la Bucureşti şi se va întâlni cu ministrul de interne, Lucian Bode, potrivit unui comunicat al Atenei.
„Este evident că problema aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen trebuie rezolvată rapid”, a declarat Notis Mitarakis. Grecia, a precizat el, este în contact cu Preşedinţia suedeză a Consiliului UE şi cu Comisia Europeană cu privire la iniţiativa de a integra atât Bulgaria, cât şi România în spaţiul Schengen.
„În afară de efectele sale practice, extinderea spaţiului Schengen va transmite un semnal de unitate şi forţă pentru UE într-un moment în care continentul nostru se confruntă cu cel mai mare conflict militar de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a subliniat ministrul elen.
Pe de altă parte, ministrul bulgar de intrerne a anunţat că va avea noi discuţii cu Austria săptămâna viitoare, iar ministrul bulgar de interne s-a declarat optimist că va avea ”o concluzie de succes”.
Reprezentantul permanent al Suediei la UE, Lars Danielsson, a cărui ţară a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a Comunităţii, a declarat că ţara sa nu va iniţia un vot în Consiliul UE privind admiterea Bulgariei şi României în Schengen până când nu se va ajunge la un acord cu Austria şi Olanda, ţările care s-au opus în decembrie aderării lor la spaţiul de liberă circulaţie.
Admiterea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost respinsă în 8 decembrie 2022 în Consiliul JAI, ca urmare a votului negativ al Austriei şi Olandei. Austria a votat împotriva admiterii României şi Bulgariei în Schengen, iar Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei.
Cancelarul austriac Karl Nehammer şi preşedintele bulgar Rumen Radev au convenit, la începutul acestui an, asupra unei vizite a lui Nehammer şi a ministrului său de interne Gerhard Karner la frontiera bulgară, la 23 ianuarie.
O reuniune informală a miniştrilor de Interne şi de Justiţie din UE este progrmată apoi în 25 – 27 ianuarie, la Stockholm, existând posibilitatea abordării subiectului extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria.
Numărul mare de azilanţi a fost argumentul austriac pentru veto-ul exprimat în legătură cu aderarea României şi Bulgariei la Schengen. În prezent, cancelarul Nehammer doreşte să sprijine Bulgaria pentru a obţine mai mult ajutor din partea UE pentru protecţia frontierelor externe. Pe de o parte, acest lucru ar implica o finanţare europeană pentru construirea unui gard între Bulgaria şi Turcia, iar pe de altă parte, o creştere a capacităţilor Frontex în această regiune, a scris presa austriacă.
Liderii UE se vor reuni într-un summit extraordinar la 9 şi 10 februarie, pentru a discuta despre subiectul delicat al migraţiei, o temă asupra căreia Austria a insistat şi pentru care a blocat aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
