A ieșit la rampă în 2017 și a căpătat rapid volta unui curent periculos de gândire bazat pe umilire publică. Este vorba despre „Cancel Culture”, unul dintre produsele colectiviste toxice ale rețelelor de socializare.
Ce înseamnă „Cancel Culture”? O campanie de trolling care urmărește „anularea” sau distrugerea sistematică a carierei unei persoane publice care la un moment face o afirmație considerată controversată. Cum ar fi o remarcă ce poate fi etichetată sexistă sau rasistă. Paleta înfierărilor este însă una vastă.
„Cancel Culture” s-a impus în scurt timp drept una dintre cele mai agresive arme digitale ale corectitudinii politice. Terenul predilect de bătălie s-a manifestat inițial în lumea showbiz-ului și la Hollywood, printre ținte numărându-se Kanye West sau Scarlett Johansson, care au fost trecuți de utilizatorii rețelelor de socializare prin furcile caudine ale umilirii publice.
Recent, o defulare de „Cancel Culture” a putut fi văzută în protestele violente din Statele Unite declanșate de moartea lui George Floyd: frica de anulare culturală în rândul artiștilor, cineaștilor, scriitorilor din SUA dacă nu vor pactiza cu revoltele mișcării de extremă stânga Antifa și cu neo-iacobinismul Black Lives Matter.
Cristi Puiu și Andreea Esca
Sau în România, valul de vitriol iscat de afirmațiile regizorului Cristi Puiu la TIFF. Au circulat pe Facebook îndemnuri la boicotarea carierei sale de regizor.
Un alt exemplu este Andreea Esca. După interviul în care prezentatoare de știri a lămurit subiectul infecției sale cu noul coronavirus, un grup de anti-vaxxeri a lansat o petiție prin care se cerea postului ProTV concedierea Andreei Esca, considerând-o „un pericol pentru opinia publică”. Petiționarii avertizau că vor boicota ProTV dacă apelul lor nu va fi pus în aplicare.
În cazul vedetelor YouTube, desanturile „Cancel Culture” au dus la prăbușirea audienței și la ruperea contractelor de publicitate. Pe scurt, tot ce compune profilul public – de la factorul notorietății și până la mecanismele financiare – este atacat cu o rigoare care i-a îndemnat pe unii experți în cultură digitală să folosească termenul de „haită”.
În cazul unui star de cinema, o doză de „Cancel Culture” poate însemna pierderi de ordinul zecilor de milioane de dolari.
În numele unei pretinse cauze de justiție socială, „Cancel Culture” folosește tehnici de oprobriu, marginalizare și cenzură similare celor din discursul public comunist axat pe „instituția dușmanului comun”.
O „crimă socială”
„Găștile ideologice colcăie în social media”, scria The Wall Street Journal în 2019, comparând gherilele „Cancel Culture” cu Revoluția Culturală din China maoistă.
Luna trecută, pe fondul psihodramei Black Lives Matter, șefa secției de Opinii de la The New York Times își dădea demisia acuzând „mediul iliberal” din redacție. „Twitter nu este antetul The New York Times. Însă Twitter a devenit editorul său suprem”, scria Bari Weiss în scrisoare de demisie, în care numea „Cancel Culture” o „crimă socială”.
Conceptul a luat naștere pe Black Twitter, care este o celulă virtuală de activism a afro-americanilor, și treptat și-a făcut loc în primele rânduri ale scenei politice americane.
Donald Trump este unul dintre adversarii „Cancel Culture” și a făcut, totodată, din acest fenomen o muniție politică în luptele cu democrații. Mai mult, potrivit NY Times, acesta se anunță a fi „calul de bătaie” al liderului de la Casa Albă în scrutinul prezidențial din noiembrie.
În discursul ținut pe 4 iulie, de ziua națională a Statelor Unite, la Muntele Rushmore, referindu-se la protestele Black Lives Matter, Donald Trump a catalogat „Cancel Culture” drept un nou „totalitarism”.
