Ce are lumea de învățat din greșelile făcute de Germania în lupta anti-Covid/ Expert: „Dacă s-ar purta măști, coșmarul s-ar încheia în câteva săptămâni”

Sursa: Pixabay

Răspunsul Germaniei la pandemia de coronavirus a fost lăudat la scenă dechisă, scrie, Der Spiegel, dar publicația observă însă că s-au făcut și multe greșeli și explorează în ce măsură s-a învățat ceva din ele.

<< Bodo Ramelow, guvernatorul statului Turingia, din estul Germaniei, stă în biroul său și vorbește despre autobuze. Despre două dintre autobuze. Primul era plin de școlari care veneau de la Lacul Balaton, din Ungaria. Celălalt îi transporta pe pensionari acasă, din orașul balnear ceh, Františkovy Lázně. Fiecare, însă, avea la bord pasageri care erau infectați cu coronavirus.

Din autobuzul numărul unu, niciun alt copil nu a luat ulterior infecția. Dar în autobuzul doi, aproape toți cei aflați la bord s-au infectat în cele din urmă, la fel ca mulți dintre oamenii cu care ulterior au intrat în contact, în statul Turingia.

„La pensionari s-a răspândit exploziv, dar la copii nu”, spune Ramelow.

Dacă se poate presupune că aceste călătorii cu autobuzul au fost reprezentative pentru comportamentul virusului, atunci s-ar evidenția două greșeli semnificative făcute de liderii politici, la începutul pandemiei. Unul dintre primele răspunsuri la răspândirea SARS-CoV-2 a fost închiderea centrelor de zi și a școlilor. Între timp, măsurile speciale de protecție pentru vârstnici au fost respinse, cu excepția celor luate în azilele de bătrâni.

Dar la începutul pandemiei, situația era atât de nouă și atât de incertă, încât cuvântul „greșeală” nu are același impact ca de obicei. O astfel de greșeală ar fi de neiertat numai dacă nu s-ar învăța din ea.

Oare s-a învățat? Germania a petrecut aproape șapte luni sub jugul coronavirusului și pandemia continuă să umbrească viața noastră de zi cu zi și să influențeze multe decizii politice. După o primăvară dificilă și o vară relativ relaxată, țara a devenit agitată acum, că a sosit toamna. Cu bilanțul infectărilor în creștere, nimeni nu știe ce ne așteaptă. Cancelarul german, Angela Merkel, a vorbit despre posibilitatea producerii a 19.200 de noi infecții zilnice până la Crăciun, o prognoză pe care mulți o consideră destul de alarmistă. Știm acum că doar numărul infecțiilor nu spune atât de mult despre pericolele pe care le prezintă coronavirusul. Totuși, acest număr reprezintă, în continuare, un element major care captează atenția conducerii politice germane și pe a mass-media. Așadar, am învățat ceva?

În ansamblu, cunoștințele noastre despre virus, comportamentul și efectele acestuia au crescut considerabil, îmbunătățind baza deciziilor politice. Cu toate acestea, există încă o mulțime de incertitudini, motiv pentru care persistă un semn de întrebare în spatele fiecărei decizii luate de guvern. Ce este rezonabil? Care este decizia corectă în cadrul trio-ului de preocupări: sănătate, libertate și prosperitate? Sănătatea, desigur, are prioritate, dar este la fel de important să se evite un al doilea blocaj, din cauza implicațiilor sale asupra libertății și prosperității.

Acesta este mediul în care politicienii continuă să se regăsească, o stare de ambiguitate devenită cu atât mai dificilă prin faptul că încă nu este clar dacă primul blocaj a fost sută la sută necesar – în special închiderea școlilor și a grădinițelor.

Având în vedere deciziile mai dificile, este timpul să analizăm mai atent modul în care guvernul a navigat până acum, în Germania, și în statele sale federale. Ce au experimentat? Ce au învățat?

Îndoiala

Dacă îi spuneți lui René Gottschalk că Germania a avut până acum noroc, deoarece pandemia nu a lovit țara la fel de tare ca pe altele, răspunsul său este: „Nu, nu a fost vorba de noroc, ci despre un sistem de îngrijire a sănătății publice extrem de eficient”. Spitalele au suficiente paturi, subliniază el, iar oficialii din domeniul sănătății au fost asidui în urmărirea lanțurilor de infecții. „Urmărirea contactelor, în special în primele faze, a fost cheia succesului”.

Există un element de respect de sine în răspunsul său. Gottschalk este specialist în boli infecțioase și șef al Departamentului de Sănătate Publică din orașul Frankfurt.

În timpul primului focar SARS din 2003, Gottschalk a zburat la Hong Kong. Utilizarea pe scară largă a măștilor, combinată cu măsurile impuse de oficialii din domeniul sănătății publice, spune el, a dus la dispariția virusului. Toate celelalte virusuri care se răspândesc prin aer au fost, de asemenea, restrânse, adaugă el. Lecția pe care a tras-o: „Dacă oamenii ar purta în mod constant măști, coșmarul s-ar încheia în câteva săptămâni”.

Angela Merkel și șeful Cancelariei, Helge Braun, nu au fost inițial de acord. Au crezut chiar că măștile ar putea fi contraproductive. În schimb, au implementat un blocaj destul de moderat.

La acea vreme, Gottschalk nu a fost de acord cu această decizie. „Trebuie să ne fie limpede despre ceea ce discutăm aici. Vorbim despre o boală cu care 80% din populație nu are probleme. Un număr foarte, foarte mic de pacienți mor, în Germania este între 0,4 și 0,7%”, spune el. Din martie, 3.428 de persoane din Frankfurt s-au infectat cu virusul și 71 dintre ele au murit. „Asta este foarte, foarte puțin”. Rata mortalității din Germania, spune expertul, chiar scade.

Asta din cauza măsurilor care au fost impuse? Sau Germania ar fi ieșit relativ nevătămată chiar și fără blocare? Este o discuție care va continua probabil pentru eternitate.

Propunerea lui Gottschalk pentru o nouă abordare este după cum urmează: „Protejați-i pe cei cu risc deosebit”, adică persoanele în vârstă și cele cu condiții existente. Cu alte cuvinte, autobuzul numărul doi nu ar fi trebuit să aibă voie să plece.

Populația devine din ce în ce mai critică, crede Gottschalk, și el nu se referă la teoreticienii conspirației care cred că Bill Gates a produs virusul în mod intenționat, ci la oamenii rezonabili, chiar dacă sprijinul pentru măsurile guvernamentale rămâne destul de mare în sondajele de opinie publică.

Gottschalk însuși suferă din cauza faptului că opera nu permite decât un număr restrâns de vizitatori. „Cabaretele sunt moarte, la fel și teatrele și târgurile comerciale. Și totul se din cauza acestei boli”.

Factorii de decizie

Dimineațile sunt ele mai rele, spun atât Armin Laschet, cât și Markus Söder. Cei doi bărbați sunt figuri semnificative în lupta Germaniei împotriva pandemiei: Laschet este guvernatorul conservator al Renaniei de Nord-Westfalia și Söder deține aceeași poziție în Bavaria. Sunt de acord că trezirea cu pandemia în fiecare dimineață este ca un coșmar, mai ales pentru că trebuie să ia deciziile.

Aceștia se confruntă cu o căutare perpetuă după bilanțuri, fapte, a unei baze pe care să decidă ce curs să urmeze. Rareori găsesc tipul de informații fiabile de care au nevoie, dar deciziile trebuie totuși luate și au consecințe de anvergură pentru oamenii din landurile pe care le conduc.

Dar, în afară de sentimentul cu care se trezesc, cei doi nu au atât de multe în comun. În ciuda politicii lor conservatoare – cu Laschet aparținând creștin-democraților lui Merkel (CDU) și Söder membru al partidului-soră al CDU, Uniunea Socială Creștină (CSU) – diferențele mari dintre cei doibau devenit din ce în ce mai clare, în conversațiile purtate cu DER SPIEGEL.

Markus Söder vorbește ca un om care se simte împăcat cu el însuși, deși știe că nu totul a fost perfect. La urma urmei, nu existau planuri disponibile pentru o astfel de situație. Nimic nu fusese pregătit. Este ceva care încă îl surprinde.

Când a fost întrebat despre ce nu a funcționat corespunzător în strategia de testare de la sfârșitul verii, Söder reacționează de parcă nu știe la ce se referă întrebarea. Când i s-a reamintit că oficialilor bavarezi le-au trebuit câteva zile ca să proceseze zeci de mii de teste efectuate persoanelor care se întorceau din vacanța de vară, Söder a căutat să o justificare.

Armin Laschet se prezintă cu totul altfel. El este mai mult genul contemplativ, aparent lipsit de satisfacție de sine și adesea puțin chinuit de remușcări. Spre deosebire de Söder, el este mai mult decât fericit să vorbească despre greșelile care probabil că s-au făcut.

Închiderea școlilor și a grădinițelor din Germania, unul dintre primii pași făcuți în criză, a avut loc în martie, după ce Christian Drosten, un virolog care a devenit rapid consilier de top pe COVID-19 al guvernului german, s-a răzgândit în această privință și după ce guvernatorii landurilor germane au început să devină din ce în ce mai preocupați de pandemie. Laschet nu era sigur ce să facă atunci, dar știa că trebuie făcut ceva, așa că a acceptat să închidă școlile din land. Astăzi, el spune că nu va mai lua aceeași decizie din cauza consecințelor sociale grave, o greșeală din care a învățat. Iar Laschet nu are nicio problemă să admită asta.

Este, desigur, mai ușor pentru Söder să manifeste încredere în sine, deoarece politicile sale au fost bine primite și el este cu mult înaintea lui Laschet în clasamentul popularității. Într-adevăr, în timp ce Laschet avea speranțe realiste, înainte de pandemie, de a deveni candidatul conservator pentru Cancelarie, în alegerile de anul viitor, el a fost depășit de Söder, chiar dacă până acum guvernatorul bavarez a spus că nu este interesat de această poziție.

Cu toate acestea, diferențele dintre cei doi nu pot avea atât de mult de-a face cu efectele politicilor lor legate de pandemie, deoarece atât Bavaria, cât și Renania de Nord-Westfalia (NRW) nu se descurcă deosebit de bine. Acest lucru se datorează probabil faptului că ambele găzduiesc mari zone metropolitane – München, în Bavaria, și Valea Ruhr, în NRW. Ambele sunt aproape de țări care au fost afectate relativ puternic – Italia, în sud, Belgia și Franța, în nord și vest.

Cu toate acestea, numărul infecțiilor din landurile lor nu este suficient pentru a explica diferențele de popularitate dintre cei doi politicieni. Într-adevăr, NRW nu a avut același tip de ezitări în materie de testare pe care l-a experimentat Bavaria. Cea mai mare gafă a lui Laschet a fost apariția sa stângace, după izbucnirea coronavirusului, în iulie, într-un abator imens din statul său natal, când un număr mare de muncitori s-au infectat.

Dar aparența este totul în politică și aceasta este diferența decisivă dintre cei doi. Söder personifică un stat puternic, cu rol decisiv – în special la începutul pandemiei, când a vrut să impună imediat un blocaj strict. Combinată cu un mesaj clar, strategia lui Söder a fost bine primită în Bavaria și în întreaga țară.

Între timp, pentru Laschet, îndoiala de sine a fost un companion constant. Câtor limitări ale drepturilor fundamentale le poate rezista o democrație? Și era evident. Aparițiile sale păreau chinuite, iar el părea indecis. Nu este un aspect bun, ceea ce s-a văzut rapid în sondaje.

Discutând despre acele zile de la început, Laschet devine aproape melancolic. Îndoielile pe care le avea, refuzul său de a renunța complet la libertățile democratice: se pare că într-o criză, germanii preferă apariția certitudinii și tendința către autoritar. Aceasta este o lecție interesantă din pandemie.

Cuvântul „autoritar” este totuși unul pe care Söder refuză să îl accepte. Nici el, nici restul bavarezilor, insistă el, nu sunt deosebit de sensibili la tendințele autoritare. „Cât mai multă libertate posibilă și protecție atâta cât este necesară”, aceasta a fost sârma pe care încerca să meargă, spune el. Este o propoziție care comunică clar ierarhia: Necesarul definește amploarea posibilului. Libertatea a trecut pe locul doi.

Răspunsul dat de fiecare dintre ei la întrebarea cu privire la ceea ce au învățat despre sistemul federal al Germaniei în timpul pandemiei – un sistem care a făcut fiecare stat responsabil să vină cu propria abordare a în chestiunea virusului și a blocării – se potrivește modelului. Laschet spune că federalismul „și-a dovedit valoarea. Centralismul nu ajută în astfel de situații”. Totuși, Söder nu este atât de sigur. „Este jumătate și jumătate. M-am trezit uneori dorind mai mult de la guvernul federal” – adică mai multă uniformitate în strategia anti-pandemie a țării.

De asemenea, este interesant faptul că, înainte de pandemie, pozițiile politice deținute de Laschet și Merkel păreau să se suprapună într-un grad mult mai mare decât cele ale lui Merkel și Söder, dar situația respectivă s-a inversat acum. Cancelarul, care este văzut ca un liberal la fel ca și Laschet, a acordat prioritate foarte clar sănătății publice în fața libertăților democratice.

În timpul conferinței sale cu guvernatorii statelor germane, marți, a solicitat aplicarea strictă a regulilor care guvernează sfera privată. Voia constrângere. Mulți guvernatori, în special cei din statele care alcătuiau Germania de Est, s-au opus.

Ce ar trebui să se întâmple în continuare? Și la această întrebare, abordările lui Laschet și Söder cu greu ar putea fi mai diferite. Nu că măsurile în cauză sunt atât de divergente, ci modul în care cei doi le prezintă. Laschet intră în detalii, în timp ce Söder preferă un slogan încântător. Cel mai bine ar fi, poate, ca ei doi să lucreze în aceeași echipă. Söder ar putea fi persoana principală, vânzătorul, în timp ce Laschet va discuta despre neajunsurile și impactul asupra libertății.

Tipul cu numerele

O pandemie poate, de asemenea, rescrie cariere întregi, împingându-i pe unii în lumina reflectoarelor, în timp ce pe alții îi elimină. Gottfried Ludewig este unul dintre câștigătorii acestei crize, chiar dacă s-ar putea să nu fie de acord cu această caracterizare. Până acum în viața sa, tatăl lui Ludewig, care a fost șeful căii ferate naționale germane pentru o vreme, a fost întotdeauna cel mai faimos dintre cei doi. Când a sosit pandemia, Gottfried Ludewig se afla la locul potrivit la momentul potrivit, lucrând la Ministerul german al Sănătății, unde este responsabil pentru digitalizare.

În primele zile ale focarului din Germania, a existat o lipsă de informații clare pentru cetățenii germani, pentru jurnaliști și pentru politicieni, în ciuda inundației de noi cifre, inclusiv ratele de infecție, indicele „R” și ratele de dublare, pentru a numi doar câteva. Statisticile cele mai urgente, însă, păreau să lipsească.

„Nu am avut o imagine de ansamblu precisă asupra capacității paturilor noastre de spital”, spune Ludewig. Dar am avut nevoie de acest număr, astfel încât să putem vedea rapid când sistemul nostru de sănătate va atinge limitele sale.

După doar patru săptămâni, Ludewig a lansat o nouă bază de date cu paturile de la terapie intensivă din țară, oferindu-le brusc factorilor de decizie, în timp real, date despre câte paturi erau ocupate și câte erau încă libere. O lansare atât de rapidă ar fi fost de neconceput înainte de pandemie. Într-adevăr, corona a dezvăluit cât de mult potențial există în companii și parlamentele din întreaga lume. Dintr-o dată, lucrurile se pot mișca extrem de repede, adesea datorită dezvoltărilor digitale. În multe cazuri, birocrația a fost eliminată practic peste noapte – situație pe care mulți ar dori să o vadă continuată.

Ludewig spune că ar dori să vadă „mai mult curaj pentru a accepta imperfecțiunea” atunci când vine vorba de inovație digitală. În mod normal, proiecte precum cel pe care l-a promovat ar fi precedate de doi ani de planificări, doar pentru a realiza că nu mai reflectă realitatea. El spune că aplicația coronavirus din Germania este un bun exemplu. Este departe de a fi perfectă, dar Ludewig consideră că nu trebuie neapărat măsurată în conformitate cu standardul respectiv. El spune că nu există panaceu, dar este un instrument suplimentar care ne ajută să trăim cu virusul.

Mai general, Ludewig spune că nu ar trebui să ne oprim asupra statisticilor pandemice de genul celor care continuă să domine titlurile de presă și dezbaterea publică: „Trebuie avută în vedere varietate de aspecte pentru a obține o viziune realistă”. Numărul de paturi de terapie intensivă disponibile, numărul infecțiilor, rata mortalității și multe altele: totul este interdependent, spune el.

Ludewig nu-l menționează în mod specific pe cancelar, dar aceasta din urmă, ea însăși om de știință, nu a venit întotdeauna cu cea mai bună abordare în materie de cifre și statistici pandemice. Ea a discutat despre rata de dublare, indicele „R” și, cel mai recent, un număr speculativ de infecție zilnică, dar a fost adesea ciudat de superficial. De multe ori părea că a ajuns la numărul care reflectă cel mai bine nivelul ei de îngrijorare. Totuși, acest lucru nu este suficient pentru a zugrăvi o imagine completă.

Criticul

Un reflex timpuriu a fost protejarea copiilor, combinată cu dorința unei soluții rapide. Rezultatul a fost închiderea rapidă a școlilor din Germania. Și că, pe lângă scepticismul timpuriu pe marginea eficacității măștilor, a fost probabil cea mai mare greșeală făcută în pandemie.

„Închiderea școlilor a fost ușoară”, spune Christian Piwarz, membru al CDU și ministrul educației din statul Saxonia. „Dar redeschiderea lor responsabilă este adevărata provocare cu care ne confruntăm”.

A trecut destul timp până a devenit clar că copiii contribuie cu greu la răspândirea pandemiei – ca în autobuzul descris de Bodo Ramelow. Spre deosebire de alte landuri din Germania, Saxonia nu a așteptat ca alții să mute mai întâi, aducând în schimb o echipă de consilieri și devenind primul land din Germania care și-a redeschis parțial școlile. A făcut-o în luna mai.

„În opinia mea, noi în Germania am dezvoltat o dependență de virologi”, spune Piwarz. „Virologii au o expertiză vitală, dar toate celelalte perspective științifice au fost ignorate. E sugestiv faptul că virologii precum Christian Drosten s-au opus cel mai mult reluării cursurilor, în timp ce asociații, precum cea care reprezintă pediatrii, solicitau să le permită copiilor să se întoarcă la școală.

La urma urmei, accentul lor principal era pe sănătatea copiilor și mulți copii sufereau atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere psihic. Mai mult, serviciile de asistență socială a tinerilor au pierdut contactul cu numeroase familii ca urmare a măsurilor anti-corona.

Când școlile și grădinițele au început să se redeschidă, s-a ridicat imediat întrebarea dacă copiii trebuie să rămână acasă în caz că le curge curgător.

Landurile germane au fost lăsate să elaboreze propriile lor recomandări, ceea ce a condus în cele din urmă la permisiunea copiilor de a merge la școală, chiar dacă au simptome de răceală. „Într-o situație atât de dificilă, avem nevoie de ceva mai multă activitate din partea experților care au un rol semnificativ de jucat. RKI (Institutul Robert Koch – n.r.) ar fi fost locul potrivit pentru a emite astfel de ghiduri”.

Piwarz cere mai multe „discuții interdisciplinare între diferite discipline științifice și soluții în loc de cereri inflexibile”. Închiderea școlii și a grădiniței ar trebui să fie ultima soluție. El spune că cel mai bun exemplu pentru cum să nu faci lucrurile este focarul din iulie, de la abatorul Tönnies din Gütersloh. „Primul lucru pe care l-au făcut a fost să închidă școlile și grădinițele” din zonă, chiar dacă nu au existat infecții acolo. A fost doar un răspuns reflex, o soluție simplă care nu a rezolvat nimic.

Blocarea întregii vieți publice a venit doar câteva zile mai târziu. Piwarz adaugă și că autoritățile ar trebui să ia măsuri rapide dacă există cazuri în școli. „Dar această idee că școlile și centrele de îngrijire a copiilor trebuie închise mai întâi… trebuie să depășim acest lucru”.

Armin Laschet este acum de acord. „Nu putem repeta strategia de închidere a școlilor și grădinițelor mai întâi, nu putem închide din nou magazinele”.

În sistemul eșalonat al vacanței de vară din Germania, Mecklenburg-Pomerania de Vest a fost primul land care a început noul an școlar – într-un moment în care nu era deloc clar că alte state vor urma exemplul. „Atenția a fost enormă”, spune Piwarz. În prima săptămână, două școli din Mecklenburg-Pomerania de Vest au raportat cazuri de COVID-19. „A fost un circ media. Dar nimeni nu a relatat despre celelalte 560 de școli în care nu au existat cazuri”.

Reformatorul

Știi povestea?, întreabă Bodo Ramelow, guvernatorul Turingiei, înainte de a se lansa în ea. A avut loc o întâlnire a legionarilor într-un hotel din SUA într-un hotel în care apa din sistemul de răcire se pare că a rămas stagnată o perioadă îndelungată. Bacteriile au putut să se înmulțească și, odată ce sistemul de aer condiționat a fost pornit, mulți dintre legionari s-au îmbolnăvit și mai mulți au murit. Boala a ajuns să fie cunoscută sub numele de boala legionarilor.

„Am tras consecințe din focar”, spune Ramelow. „Am introdus legi conform cărora sistemele de apă trebuie testate exhaustiv” în hoteluri, școli și alte clădiri publice. Mesajul său: a existat un avertisment și s-au făcut schimbări de durată. Societatea se comportă ca și cum boala poate apărea oricând și acest comportament a împiedicat în mare măsură un astfel de focar.

Au existat, de asemenea, avertismente privind o pandemie virală. Într-o lucrare din 2013, prezentată în Parlamentul german, care descrie potențialele riscuri pentru securitatea țării, a fost descrisă posibilitatea unei epidemii de SARS. Toată lumea a fost șocată, spune Ramelow, dar nu s-a făcut nimic. „Nu am avut o pandemie pe radar.”

Acesta este cel mai mare eșec al conducerii și instituțiilor politice ale țării, dar și al societății, inclusiv al mass-media. Aparent, un avertisment în alb-negru nu a fost suficient. Oamenii trebuiau să moară înainte să se întâmple ceva.

„Protejăm rețelele de calculatoare de viruși, dar nu și viața noastră reală”, spune Ramelow. „Văd asta ca pe o greșeală gravă”. El propune luarea unor măsuri de precauție similare celor puse în aplicare în urma descoperirii bacteriei. Asta înseamnă să accepți că un virus poate apărea în orice moment și să faci pregătirile necesare. Un posibil pas ar putea fi utilizarea mai răspândită a filtrelor HEPA, care sunt obligatorii în sălile de operație și care filtrează bacteriile, virusurle și alți agenți patogeni. „În clădirile moderne suntem pregătiți pentru orice, lucruri precum schimbările de temperatură și convecția aerului”, spune Ramelow. „Doar virusurile nu fac parte din măsurile de protecție. Trebuie să instalăm filtre HEPA.”

În orașul turingian Altenburg, a fost dezvoltat recent un dispozitiv care poate filtra virusurile și bacteriile din 2.000 de metri cubi de aer pe oră. Dacă ar fi să atârni un astfel de filtru deasupra caselor de la supermarket sau într-o sală de clasă, casierul sau profesorul ar respira, în esență, aer filtrat permanent. O astfel de strategie ar proteja, de asemenea, împotriva virusurilor viitoare.

Ramelow crede, de asemenea, că ar trebui dezvoltate exerciții pentru a ne pregăti pentru pandemii. „Le facem pentru a ne pregăti de incendiu, pentru inundații. Ne pregătim chiar pentru accidente în tuneluri și pentru accidente de tren. Dar nu ne-am antrenat niciodată pentru virusur. Asta trebuie să se schimbe”.

Ministrul german de finanțe, Olaf Scholz, a vorbit despre o „nouă normalitate”. Filtrele și exercițiile pandemice vor trebui să facă parte din aceasta.

Multe au mers prost în cele șapte luni de când a început această pandemie aici, în Germania, și multe învățături au fost trase din aceste greșeli.

Datele relevante din țară fiind comparate în mod constant la nivel internațional, este clar, totuși, că statul a avut multe acțiuni corecte în viața de zi cu zi a poporului german.

Depinde de oameni ca aceste tendințe să persiste. Cu cât mai mulți oameni aderă la reguli, cu atât mai puțini politicieni și state vor trebui să limiteze libertățile pentru a limita virusul și cu cât mai puține vor fi amenințările la adresa prosperității noastre.

Gottfried Ludewig, responsabilul cu digitalizarea din Ministerul Sănătății, spune următoarele: „Niciun stat nu poate face cât atât de mult cât poate cetățenii obișnuiți atunci când vine vorba de combaterea acestei pandemii. Purtarea măștilor, păstrarea distanței, respectarea regulilor de igienă, absența la întrunirile de familie dacă vă simțiți rău. Toate acestea ajută în această situație mai mult decât măsurile impuse de stat”.>>

1 COMENTARIU

  1. Articolul este foarte interesant si l-am citit pe tot , chiar daca este foarte lung. Poate invatam si noi ceva din experienta lor ! Patru idei mi s-au parut foarte importante :1 Trebuie sa ne comportam ca si cum oricand putem fi atacati de un virus . 2. Fara o analiza pertinenta a statisticilor , ele raman doar niste cifre . 3. Mijloacele de transport in comun sunt cele mai periculoase . 4. Exista disrpozitive ( filtre hepa )_care ar retine chia si acest virus. Eu ma gandeam la un dispozitiv cu o lampa uV , care sa distruga visusul . Deci daca respectam niste reguli , vom supravietui si nu sunt chiar asa de greu de respectat !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here