lanul secret Trump-Putin, menit să forțeze capitularea Ucrainei, a fost întâmpinat cu rezerve, regrete și stupoare peste tot în lume – din SUA până în Canada, din Europa până în Asia.
Această varietate de stări din registrul negativ a vizat deopotrivă forma și fondul planului, căci în epoca Trump nimic nu a scăpat pervertirii: până și maniera Washingtonului de a face diplomație a suferit o mutație genetică ce a transformat-o în Frankenstein.
În primele 24 de ore scurse de la asumarea publică a planului de către președintele Donald Trump, presa internațională a expus lămuritor cadrul primitiv și neprofesionist în care a fost conceput un document de o asemenea importanță: în familie, cu câțiva tovarăși de business imobiliar și în parteneriat pervers cu țara agresoare.
Proceduri, mecanisme, instituții-cheie din universul diplomatic și guvernamental american au fost excluse sau, în răzlețe cazuri, irelevant implicate de către președintele-mogul, revenit acum un an la Casa Albă.
Unde mai pui și că o publicație prestigioasă, The Guardian, a emis chiar suspiciunea că textul american ar fi putut fi redactat în rusă, date fiind unele stângăcii de exprimare în limba engleză, urmare traducerii stângace din originalul chirilic.
Acest tip de abordare, la nivel de Statele Unite ale Americii, constituie un șoc în sine, un șoc nu mai puțin comparabil cu cel provocat la nivel planetar de conținutul propriu-zis al documentului în 28 de puncte.
Nu este de mirare că partenerii SUA din G20 l-au respins în bloc și aproape instantaneu. Nu este de mirare că pentru Donald Trump singura cale de ieșire din această nouă capcană în care s-a lăsat dus de mâna omologului Putin constă fie în a-l renega subit, fie în a-l renega cu încetinitorul.
Nu-i bai, liderul american se pricepe la îngropat proiecte proprii avortate – a mai trecut prin asta de atâtea ori, inclusiv legat de pacea în Ucraina. Și a trecut prin asta, în nici un an de mandat, cât n-au făcut-o predecesorii lui în patru ani sau chiar opt.
Revenind o clipă la conținutul planului secret Trump-Putin, merită remarcat că, coroborându-l cu celelalte inițiative trumpiste de pace privind tot Ucraina, dar și Gaza, persistă în mentalitatea liderului SUA o puturoasă înclinație spre bișniță.
În episoadele precedente, bișnița s-a manifestat plenar după cum urmează:
- Prin modificarea ajutorului american pentru Ucraina astfel încât să devină un pur act de vânzare-cumpărare: în care europenii pun banii, SUA încasează, iar Ucraina primește.
- Prin celebrul plan Trump de acces la mineralele ucrainene, acolo șantajul fiind aplicat direct țării atacate.
- Prin odioasa idee de gonire a palestinienilor din Gaza și transformare a fâșiei în paradis imobiliar la malul mării.
Iar acum, prin planul în 28 de puncte, care, fix la jumătatea lui – punctul 14 – conține următoarea prevedere:
- << Fondurile îngheţate vor fi utilizate după cum urmează: 100 de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate vor fi investite în eforturile conduse de SUA de reconstrucţie şi investiţii în Ucraina. SUA vor primi 50% din profiturile obţinute din această operaţiune. Europa va adăuga 100 de miliarde de dolari pentru a creşte suma investiţiilor disponibile pentru reconstrucţia Ucrainei. Restul fondurilor ruseşti îngheţate vor fi investite într-un vehicul de investiţii separat SUA-Rusia, care va implementa proiecte comune în domenii specifice. Acest fond va avea ca scop consolidarea relaţiilor şi creşterea intereselor comune pentru a crea un stimulent puternic de a nu reveni la conflict. >> (sublinierile îmi aparțin)
Așadar, în optica lui Trump, războiul are sens să se termine doar dacă va și produce dividende de miliarde sau mai degrabă de zeci de miliarde de dolari – pentru America lui Trump și pentru Rusia lui Putin, desigur, căci doar nu pentru Ucraina demolată a lui Zelenski și nici pentru Europa. Ba mai mult, Europa este chemată să aloce rotunda sumă de 100 de miliarde.
E oarecum de înțeles apetitul trumpist pentru bișniță “strategică”, iar asta nu doar la modul general, prin prisma filosofiei sale de viață pur tranzacționale. El trebuie înțeles și prin prisma golurilor pe care Trump le are de acoperit în economie din cauza inemperiilor provocate dinamicii țării sale de tarife, așa cum și Putin e interesat de bișniță din cauza nenorocirilor provocate economiei țării sale de nenorocitul război.
Mai rămânea ca arhitecții-bișnițari ai acestui plan de pace să introducă și un punct care să oblige Ucraina la plata unor despăgubiri de război în contul Rusiei.
E greu de spus de ce nu au făcut-o; până la urmă, nu pare ceva cu mult mai ieșit din comun decât mare parte dintre celelalte prevederi.
Liniile roșii încălcate de Casa Albă prin planul secret Trump-Putin sunt numeroase, odioase și ating întregul spectru – de la dreptul internațional, la tratamentul acordat victimei și până la funcționalitatea și perspectivele parteneriatelor strategice și alianțelor pe care le au SUA.
Multă vreme și fanii, și detractorii lui Donald Trump, de pe plan intern și de pe plan extern, s-au agățat de speranța că:
- În spatele fațadei scorojite există totuși o construcție solidă.
- “Teoria nebunului”, asociată cu Nixon, este excepționalul instrument cu care operează și Trump (el însuși fan și “practician” Nixon; o vreme cei doi au și corespondat).
- În spatele unor declarații și tactici aparent prostești, își așteaptă ocazia optimă de manifestare planuri și strategii de o inteligență nemaivazută.
Dar ce să vezi ? Regele de la Washington e gol! Atât e de gol, încât vârful a ceea ce a produs până acum în dosarul ruso-ucrainean a fost planul-Frankenstein în 28 de puncte. Iar înaintea lui, variații ușor mai timide ale acestuia.
Pedepsirea victimei, răsplătirea agresorului, subminarea aliaților și bișniță la drumul mare – la atât se reduce noul plan de pace trumpist pentru Ucraina, la atât se reduce primul an din al doilea mandat trumpist de președinte.
Ce va urma după apariția acestui plan ? E oarecum simplu:
- Ori se va răzgândi Trump în ceea ce privește poziția sa față de Rusia și Ucraina.
- Ori – până și dacă Trump va face asta – se va întâmpla ceva nedorit de Putin, undeva în Rusia sau undeva pe culoarele Kremlinului.
- Ori se va întâmpla ceva cu Putin însuși.
- Ori, între timp, mai izbucnește o criză altundeva.
Fiecare element dintre cele înșirate mai sus este perfect posibil; fiecare poate declanșa resetări ample și profunde; unul dintre ele se va și petrece înaintea celorlalte; iar cel care se va petrece va influența starea curentă a celorlalte.
Până atunci, războiul din Ucraina va continua.
