Câștigătorul alegerilor olandeze de extremă-dreapta, care susține „Nexit”, nu va fi un prieten al Bruxelles-ului, scrie Politico.
O replică din discursul incendiar al lui Geert Wilders către alegătorii olandezi va bântui Bruxelles-ul mai mult decât oricare alta: un referendum privind ieșirea din UE.
La șapte ani după ce britanicii au votat pentru Brexit, un așa-numit scrutin Nexit a fost un element central al ofertei liderului de extremă-dreapta care a avut succes în cele din urmă în Olanda.
Și, deși Wilders și-a îndulcit retorica anti-islam în ultimele săptămâni, nu există semne că ar vrea să-și atenueze euroscepticismul după victoria sa șocantă în alegeri.
Chiar dacă alegătorii olandezi nu vor fi convinși să urmeze exemplul britanicilor de a părăsi UE – sondajele de opinie sugerează că acest lucru este puțin probabil – există toate indiciile că un guvern condus de Wilders la Haga va fi un coșmar pentru Bruxelles.
Un loc pentru Wilders la masa summitului UE ar transforma această dinamică, alături de alți lideri de extremă-dreapta și naționaliști deja în funcție. Brusc, politici care variază de la acțiuni privind clima, la reforma UE și chiar arme pentru Ucraina vor fi supuse dezbaterii și chiar inversării.
De când au fost anunțate sondajele la ieșirea de la urne, potențialii parteneri de centru-dreapta nu au exclus formarea unei coaliții cu Wilders, care a învins detașat. Asta în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, el a fost ținut pe dinafară de centriști.
În ceea ce-l privește, veteranul de 60 de ani pare să fie foarte serios în ceea ce privește preluarea puterii de data aceasta.
Încă de când înlocuitoarea lui Mark Rutte la conducerea VVD, Dilan Yeșilgöz, a indicat la începutul campaniei că ar putea intra în discuții de coaliție cu Wilders, liderul de extremă-dreapta a depus eforturi pentru a părea mai rezonabil. El a diluat unele dintre pozițiile sale cele mai stridente, în special în ceea ce privește islamul – cum ar fi interzicerea moscheilor – spunând că există priorități mai importante de rezolvat.
Miercuri seara, odată cu aflarea rezultatelor, Wilders a fost mai explicit: „Înțeleg foarte bine că partidele nu doresc să fie la guvernare cu un partid care dorește măsuri neconstituționale”, a spus el. „Nu vom vorbi despre moschei, Coran și școli islamice”.
Chiar dacă Wilders este dispus să renunțe la cererea sa de organizare a unui referendum european în schimbul puterii, victoria sa va provoca totuși o tresărire în instituțiile UE.
Iar dacă partidele centriste se unesc pentru a-l ține pe Wilders la distanță – din nou – ar putea exista un preț de plătit mai târziu cu alegătorii olandezi furioși.
Nigel Farage, animatorul Brexitului, a arătat în Marea Britanie că nu este nevoie să fii la putere pentru a avea o influență puternică.
Vântul schimbării
Migrația a fost o problemă dominantă în alegerile din Olanda. Pentru politicienii UE, ea rămâne o preocupare urgentă. Pe măsură ce numărul migranților continuă să crească, la fel a crescut și sprijinul pentru partidele de extremă-dreapta în multe țări din Europa. În Italia, anul trecut, Giorgia Meloni a câștigat puterea pentru Frații săi din Italia. În Franța, Adunarea Națională al lui Marine Le Pen rămâne o forță puternică, aflându-se pe locul al doilea în sondaje. În Germania, Alternative for Deutschland a urcat, de asemenea, pe locul al doilea în ultimele luni.
În discursul său de victorie, Wilders a promis să abordeze ceea ce el a numit „tsunami-ul de azil” care lovește Olanda.
„Principalele motive pentru care alegătorii l-au sprijinit pe Wilders în aceste alegeri sunt agenda sa anti-imigrație, urmată de pozițiile sale privind criza costului vieții și asistența medicală”, a declarat Sarah de Lange, profesor de politică la Universitatea din Amsterdam. Partidele mainstream l-au „legitimat pe Wilders” făcând din imigrație o problemă-cheie, a spus ea. „Alegătorii s-ar fi putut gândi că, dacă aceasta este problema în joc, de ce să nu voteze pentru original și nu pentru copie?”.
Pentru stânga, punctul luminos din Olanda a fost o puternică prezență a unei alianțe bine organizate între laburiști și Verzi. Frans Timmermans, fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, a galvanizat sprijinul. Dar nici măcar acest bilet comun nu a fost suficient pentru a învinge scorul lui Wilders.
În iunie anul viitor, cele 27 de țări ale UE vor organiza alegeri pentru Parlamentul European.
În aceeași zi în care alegătorii își aleg europarlamentarii, Belgia organizează alegeri generale. Liderul flamand de extremă-dreapta, Tom Van Grieken, care, de asemenea, speră la un progres important, l-a felicitat pe Wilders: „Partide ca al nostru sunt pe drumul lor în întreaga Europă”, a spus el.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a sărbătorit și el: „Vântul schimbării este aici!”
VIDEO | Alegeri în Olanda: Partidul de extremă-dreapta a lui Geert Wilders a ieşit pe primul loc
