Rușii sunt dispuși să tolereze multe, dar există o limită. Așa cum descoperă acum autoritățile de reglementare a internetului din țară, scriu Andrei Soldatov și Irina Borogan, într-o analiză CEPA.
<< Rușii sunt furioși. Foarte furioși. Asta, pentru că regimul a impus blocaje extinse ale internetului, care acum perturbă servicii de zi cu zi, de la plăți în magazinele alimentare, la conexiuni mobile și aplicații de taxi. Și asta a dus la ceva neașteptat.
La începutul lunii aprilie, FSB a susținut că a dejucat un complot de asasinat împotriva unor angajați de rang înalt ai Roskomnadzor, agenția de cenzură pe internet a Kremlinului. Potrivit raportului serviciului secret, care a fost vag și cu puține detalii, un grup de opt tineri ruși din patru orașe plănuia să arunce în aer mașina unui oficial Roskomnadzor.
Unul dintre presupuşii atacatori, un tânăr de 20 de ani, a fost ucis la Moscova pe 18 aprilie, după ce a deschis focul asupra agenților FSB în momentul în care aceștia încercau să-l aresteze. Ca dovadă, FSB a publicat o înregistrare video cu trupul unui bărbat întins pe jos, lângă un pistol, precum și imagini din interogatoriile mai multor persoane reținute, inclusiv ale unei tinere femei, care a mărturisit implicarea în complot.
FSB a susținut că schema ar fi fost organizată de serviciile de securitate ucrainene și că avea ca scop perturbarea securității internetului rusesc, inclusiv a platformei de social media și mesagerie Telegram.
De la începutul războiului Rusiei în Ucraina, în 2014, și mai ales după invazia la scară largă, în 2022, mai multe categorii de persoane implicate în războiul Kremlinului au fost vizate de campanii de asasinat.
Primele au fost persoanele din conducerea așa-numitelor „republici populare” din estul Ucrainei — în majoritatea cazurilor, lideri autoproclamați ai unor miliții locale finanțate și înarmate de armata și serviciile de securitate ruse. Cei mai mulți au fost uciși în estul Ucrainei, prin explozii sau împușcare (în 2015–2016), deși unii au fost vizați în regiunea Moscovei — de exemplu, Evgheni Jilin, o figură-cheie a organizației pro-ruse Oplot din Harkov, a fost împușcat mortal în 2016 într-un restaurant dintr-o suburbie a Moscovei.
De la debutul invaziei pe scară largă, au fost vizate două noi grupuri. Unul este armata — generali importanți au fost uciși, împreună cu ofițeri, inclusiv un comandant de submarin, iar anumite unități au fost atacate, cum ar fi o școală militară de aviație din Krasnodar; aceasta din urmă a fost ținta unei tentative de otrăvire în octombrie 2023. Mai mulți zeci de absolvenți sărbătoreau cea de-a 20-a aniversare a promoției într-un restaurant din Armavir când le-a fost livrat un colet cu o cutie de whiskey Jameson otrăvit și un tort de 20 kg. (Piloții au devenit suspicioși și au alertat FSB.)
Celălalt grup a fost format din propagandiști, precum Alexander Dughin, un naționalist pro-Putin virulent (a supraviețuit unui atac în august 2022, în care fiica sa a fost ucisă), și așa-numiții „Z-bloggeri”, precum fostul jefuitor de bănci Vladlen Tatarski, care a murit după ce i-a fost înmânat un bust-capcană realizat după propria sa imagine.
În cele mai multe cazuri, asasinatele par să fi fost organizate de serviciile de informații ucrainene — fie de informațiile militare (GUR), fie de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) — mai degrabă decât de grupuri locale de rezistență, în ciuda încercărilor FSB de a prezenta opoziția rusă drept teroristă.
Angajații Roskomnadzor sunt, în mod clar, o categorie de ținte diferită — nici figuri simbolice, nici persoane implicate direct în luptele din Ucraina.
Acest lucru nu pare o abatere. Mai degrabă, pare începutul unui nou tipar.
La începutul acestui an, un adolescent rus de 16 ani a intrat într-un birou de recepție al Roskomnadzor și l-a înjunghiat pe Alexei Belov, adjunctul șefului unuia dintre departamentele agenției, ucigându-l pe loc. Adolescentul nu a încercat să fugă și a fost imediat arestat. Autoritățile, vizibil stânjenite, au încercat să suprime informațiile despre atac — iar mass-media pro-Kremlin a fost sfătuită ferm să nu relateze incidentul.
De ce a devenit, atunci, această agenție guvernamentală o țintă a unor atacuri violente și mortale?
Sondajele recente din Rusia arată o furie populară tot mai mare față de un război care se tot prelungește de mai bine de patru ani și care a dus la creșterea accentuată a costului vieții. Acest sentiment a fost cristalizat de decizia regimului de a întrerupe accesul la internet în întreaga țară, în special în rândul tinerilor ruși. Închiderea totală de către Kremlin a Telegram, o aplicație de mesagerie și o sursă de informații în care au încredere zeci de milioane de oameni din țară, precum și a VPN-urilor care îi ajută pe utilizatori să ocolească blocajele oficiale ale internetului și să acceseze aplicații interzise, jocuri video și muzică occidentală populară, a declanșat multă furie.
Atacarea directă a lui Putin sau criticarea războiului prelungit împotriva Ucrainei rămâne absolut interzisă și, prin urmare, extrem de riscantă, dar cenzorii de internet nu beneficiază de aceeași protecție. Dintr-odată, Roskomnadzor, care implementează restricții pe internet încă din 2012, a devenit cea mai detestată agenție din țară.
Acest lucru este nou. Niciodată până acum, nici în Uniunea Sovietică, nici în Rusia, cenzorii nu au fost o țintă principală a furiei populare. Ei erau percepuți pur și simplu ca executanți ai voinței Partidului Comunist sau ai președintelui, nimic mai mult. Această poziție le elimina convenabil responsabilitatea personală, oferind în același timp o justificare gata făcută pentru restricționarea accesului la informație.
Nu mai este așa. Rușii nu mai par dispuși să accepte „nevinovăția” cenzorilor.
Ultima dată când oficialii guvernului rus au devenit ținte ale unor atacuri mortale susținute a fost la sfârșitul secolului al XIX-lea, când grupurile revoluționare au recurs tot mai mult la violență în confruntarea lor cu regimul țarist. >>
