Un punctaj intern transmis liderilor PSD indică principalele teme pe care liderii partidului trebuie să le abordeze în conferințele județene/ municipale în perioada 15 – 21 iunie: starea de alertă, pensiile speciale, banii pentru administrațiile locale și despăgubirile pentru agricultură.
Potrivit punctajului, liderii PSD trebuie să spună în legătură cu starea de alertă că ”PNL vrea abuziv să prelungească cât mai mult starea de alertă pentru că revenirea la normalitate ar însemna că oamenii scapă de frica COVID 19 și văd dezastrul din economie – șomajul masiv – peste 500.000 de contracte de muncă definitiv încheiate, prăbușirea producției industriale, agricultura pusă pe butuci, scăderea rapidă a nivelului de trai”.
Cu alte cuvinte, PSD induce public ideea că starea de alertă nu ar mai fi necesară. Pe de altă parte, Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, unde PSD are majoritatea, au respins, în şedinţa de joi, propunerea Pro România privind încetarea de drept a stării de alertă.
În legătură cu impozitarea pensiilor speciale, PSD vrea să vândă cât mai bine votul de miercuri din Parlament și să pună presiune suplimentară pe Guvernul Orban pentru a majora de la 1 septembrie punctul de pensie cu 40 la sută.
”Banii astfel câștigați de bugetul statului trebuie OBLIGATORIU să susțină majorarea alocațiilor și a pensiilor, în niciun caz să ajungă în buzunarele clientelei politice a PNL. PSD cere președintelui Iohannis să promulge legea și guvernului Orban să pregătească rectificarea bugetară corespunzătoare pentru finanțarea măririlor de alocații și pensii dispuse de legile în vigoare”, se arată în punctajul transmis de PSD liderilor din teritoriu.
Or, creșterea pnctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, așa cum prevedea legea votată de PSD, este considerată nesustenabilă de cei mai mulți analiști, iar agențiile de rating o consideră drept un pericol major al adresa macroechilibrelor economice.
Premierul Orban a dat în repetate rânduri semnale că va crește punctul de pensie din septembrie, dar atât cât permite economia.
Redăm mai jos integral punctajul PSD:
1. Starea de alertă.
Prima zi fără stare de alertă va fi și ultima zi a guvernului Orban. PSD depune moțiune de cenzură ca răspuns la abuzul fără precedent al guvernului PNL care a decis să prelungească starea de alertă fără să ceară încuviințarea Parlamentului, așa cum prevede legea.
- Încuviințarea Parlamentului este obligatorie atât la instituirea stării de alertă cât și la prelungire. Este evident acest lucru, derivă din principiile elementare de drept.
- Faptul că nu e precizat expres în lege că Parlamentul încuviințează fiecare prelungire – așa cum justifică Orban – NU înseamnă în niciun caz că nu mai este imperativă aprobarea Parlamentului. Dacă n-ar mai fi, după logica lui Orban, guvernul ar putea prelungi discreționar, de oricâte ori vrea, starea de alertă și-ar arunca-n derizoriu chiar rațiunea de a fi a legii. Legea 55/2020 (AICI) prevede că:
Articolul 4 - (1) Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
- (2) Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, după caz.
- (3) Când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului. Parlamentul se pronunță în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviințare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată.
- (4) Parlamentul poate încuviința măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.
- De arătat că PNL vrea abuziv să prelungească cât mai mult starea de alertă pentru că revenirea la normalitate ar înseamna că oamenii scapă de frica COVID 19 și văd dezastrul din economie – șomajul masiv – peste 500.000 de contracte de muncă definitiv încheiate, prăbușirea producției industriale, agricultura pusă pe butuci, scăderea rapidă a nivelulul de trai.
2. Pensiile Speciale.
PSD a înțeles bine ce vor oamenii. Fără privilegii nerușinate, echitate socială! De aceea nu s-a lăsat până când nu a eliminat pensiile speciale nesimțite, care ajunsese să fie – unele – și de zeci de ori mai mari decât pensia medie. 70.000 de lei vs 1400!
- PSD a susținut eliminarea pensiilor speciale – dar proiectul a fost declarat neconstituțional, acum a promovat impozitarea drastică – ceea ce le aduce la un nivel rezonabil; dacă și această soluție va fi reclamată la CCR și va fi respinsă, PSD va merge mai departe! Va face un nou proiect de lege care va limita pensiile speciale, va impune ca nicio pensie specială să nu depășească un anume procent din salariul corespunzător.
- Toate pensiile din România trebuie aduse la un nivel decent, comparabil cu cele din sistemul public.
- În acest sens legea inițiată de PSD și votată în Parlament prevede ca toate pensiile speciale cuprinse între 2.000 și 7.000 de lei să fi impozitate cu 10% și ca toate pensiile speciale care depășesc 7.000 de lei să fie impozitate cu 85%.
- IMPORTANT. Supraimpozitul de 85% NU este aplicabil componentei/pensiilor rezultate din contributivitate, ci doar părții cu care statul român completează pensiile speciale.
- Exemplu. O pensie specială de 20.000 de lei formată din 7.000 lei contributivitate și 13.000 de lei acordați bonus de statul român. Pentru partea de contributivitate se aplică 10% impozit, ca-n sistemul public-zero impozit pentru 2000 lei, 10% impozit de la 2001 la 7000 de lei. Pentru partea de bonus, de 13.000
de lei, se percepe 85% impozit. - În viziunea PSD legea este constituțională dat fiind respectarea regulilor de impozitare aplicabile în din sistemul public pentru partea de contributivitate; nu există discriminări.
- IMPORTANT DE SUBLINIAT!
- Banii astfel câștigați de bugetul statului trebuie OBLIGATORIU să susțină majorarea alocațiilor și a pensiilor, în niciun caz să ajungă în buzunarele clientelei politice a PNL.
- PSD cere președintelui Iohannis să promulge legea și guvernului Orban să pregătească rectificarea bugetară corespunzătoare pentru finanțarea măririlor de alocații și pensii dispuse de legile în vigoare.
- Dacă se va aplica noua lege a pensiilor publice, în vigoare acum, nu va mai fi nevoie de pensii speciale, fiindcă majorările și recalculările din sistemul public vor asigura o pensie decentă pentru toți românii, nu doar pentru anumite categorii
3. PSD asigură banii vitali pentru funcționarea administrațiilor locale
La inițiativa PSD, s-au suplimentat bugetele locale prin aprobarea rectificării guvernului. 850 de milioane de lei se alocă în plus către județe pentru acoperirea costurilor generate de măsurile impuse de guvern pentru combaterea epidemiei COVID dar și pentru asigurarea fondurilor necesare plății serviciilor sociale.
- PSD a susținut și votat în Parlament suplimentarea fondurilor destinate autorităților locale în proiectul legii de aprobare a rectificării bugetare.
- Astfel 850 de milioane de lei se alocă în plus către județe pentru acoperirea costurilor generate de măsurile impuse de guvern pentru combaterea epidemiei COVID dar și pentru asigurarea fondurilor necesare
plății serviciilor sociale. - Alte 80 de milioane de lei se alocă în plus, către București; 40 de milioane vor merge la primăria generală și alte 40 de milioane la primăriile de sector.
- PSD din Parlament rezolvă ce nu vrea ori nu este capabil guvernul să facă!
- În total cele 930 de milioane de lei alocate ca resurse suplimentare către autoritățile locale reprezintă 0.09% din PIB, un procent infim – a suta parte din uriașul deficit bugetar de 10% pe care-l ”va reuși ” guvernarea PNL
potrivit prognozei Consiliului Fiscal. - Alocarea suplimentară a acestor bani era/este vitală, altfel multe administrații locale pur și simplu riscau să intre-n faliment.
4. Guvernul PNL împiedică despăgubirile pentru agricultorii calamitați de secetă. A atacat la CCR legea votată de
Parlament. Guvernul PNL se dovedește mumă cu străinii, cu marile corporații, cu
băncile și ciumă – o ciumă galbenă – cu românii.
- Împiedică agricultura – domeniu vital pentru siguranța noastră alimentară – să aibă un mecanism legal clar, de acordare de ajutor de stat pentru situații de calamitate – secetă, inundații, grindină, frig/ger excesiv,etc – dar pregătește ajutor de stat masiv și exclusiv pentru trei corporații străine din domeniul asigurărilor.
- Se pregătește un ajutor de stat de 1 miliard de lei – câteva sute de milioane de euro, exclusiv pentru 3 multinaționale – Coface, Euler Hermes și Atradius- sub pretextul sprijinirii firmelor românești.
- Cele 3 companii străine, care asigură firmele pentru riscul de neîncasare a facturilor, ar trebui să acopere eventualele pierderi de la reasiguratorii externi, nu din banii românilor.
- Tunul financiar care se pregătește a fost devoalat public în mod repetat, fără nicio reacția din partea guvernului Orban. Exemple AICI și AICI și AICI
- De evidențiat, dacă sunt, efecte ale secetei din acest an în regiune/județ. Câte mii de hectare au fost afecate, dacă producătorii agricoli au fost sprijiniți în
vreun fel de guvern…
Alte idei de transmis pe acest subiect: - Atitudinea guvernului liberal de a reclama la CCR legea adoptată de Parlament este o obstrucție iresponsabilă, care împiedică agricultura țării că primească sprijinul de care are are nevoie mai mult decât oricând.
- Liberalii nu realizează că se joacă cu soarta și viața a sute de mii de oameni și că fac rău unui domeniu strategic menit să asigure hrana populației.
- De când PNL a preluat la guvernarea, agricultura națională este neglijată și subminată cu perseverență. Programe vitale, care și-au dovedit utilitatea au fost ori abandonate ori lipsite de finanțare, doar pentru că fuseseră inițiate de PSD – tomata, usturoi, lână, piscicultură, suine, etc.
- E complet lipsită de temei obiecția guvernului Orban că Parlamentul nu putea institui ajutor de stat pentru calamitățile agricole fără aprobare de la Bruxelles, în condițiile în care chiar din primul articol al legii se precizează că
- ” Prezenta schemă respectă prevederile din cadrul sec 1.2.1.2, Cap. 1, partea a II-a din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioala 2014-2020, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. 204 din 1 iulie 2014, denumite în continuare
Orientările UE” - La fel de nejustificată este și reclamația că nu sunt indicate modalitățile de calcul și sursele de finanțare. Legea este foarte clară și precisă. AICI
- Art 2, alin 2 Pentru a fi eligibili schemei, beneficiarii prevăzuți la alin. (1) trebuie să dețină un proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat de către o comisie formată în conformitate cu prevederile legislației în vigoare și în care să fie cuprinse cultura și suprafața afectată și gradul de afectare.
- Art. 3. – Despăgubirile prevăzute la art. 1 alin. (1) se acordă producătorilor agricoli prevăzuți la art. 2 alin. (1), ale căror culturi au fost afectate de fenomenele meteorologice nefavorabile prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c), numai pentru daune ce depășesc 30% din producție, dar nu mai mult de 70% din cheltuielile efectuate
pentru cultura respectivă până la data producerii fenomenului. - Art. 8. – Resursele financiare necesare aplicării prezentei scheme se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2020, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare”, Titlul 40 „Subvenții”, Articolul 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli”.
