Atunci când o rudă de-a mea s-a îmbolnăvit de ceea ce părea a fi o infecție cu coronavirus, prima mea întrebare a fost legată de fixarea în timp a simptomelor: Acum câte zile au apărut? Un astfel de calendar, întreținut odată cu primul semn de boală, și urmărirea febrei și a nivelului de oxigen sunt pași importanți în gestionarea unei infecții cu coronavirus. Covid-19, boala rezultată, a fost imprevizibilă, din perspectiva simptomelor pe care le poate prezenta.
Însă, în cazurile grave, se observă adesea un model consecvent, scrie New York Times, într-un articol care setează probabil cel mai „folositor” calendar în această perioadă marcată de pandemie. Un material semnat de Tara Parker-Pope, pe care îl redăm pe larg.
În timp ce majoritatea pacienților se recuperează în aproximativ o săptămână, există totuși pacienți care intră într-o fază doi foarte urâtă a bolii, explică dr. Ilan Schwartz, profesor asistent de boli infecțioase la Universitatea din Alberta. „După simptomele inițiale, se ajunge la platou și poate chiar se îmbunătățesc puțin, iar apoi apare o agravare”, spune expertul.
Deși fiecare pacient este diferit, medicii spun că zilele cinci până la 10 ale bolii reprezintă adesea cel mai îngrijorător interval pentru complicațiile respiratorii produse de Covid-19, în special la pacienții mai în vârstă și cei cu co-morbidități. Pacienții mai tineri care dezvoltă complicații pot începe să se lupte puțin mai târziu, spre zilele 10-12.
Dr. Leora Horwitz, profesor asociat la N.Y.U. Langone Health, povestește că, în multe alte boli, după o săptămână de la primele simptome te apropii de vindecare. În schimb, „la Covid, le spun oamenilor că după o săptămână chiar vreau să acorde o atenție sporită stării lor. Nu te culci pe o ureche, crezând că s-a terminat”.
Urmărirea simptomelor și acordarea unei atenții speciale pe măsură ce boala se apropie de cea de-a doua săptămână a devenit un reper pentru medicii, după ce au observat pacienți care sosesc la spital cu o formă insidioasă de pneumonie. Cu ajutorul radiografiilor pulmonare, s-a constatat la pacienții cu pneumonie Covid un aspect sticlos al plămânilor. Nivelurile de oxigen pot scădea atât de discret încât pacientul nici nu observă, o afecțiune numită hipoxie silențioasă. Când își dă omul seama de ce i se întâmplă, saturația de oxigen ajunge la niveluri periculos de scăzute, cauzând o scurtă respirație dificilă și, din acest punct, necesitând îngrijiri medicale.
Cea mai bună metodă de a vă monitoriza starea de sănătate în tot acest timp este să folosiți un pulsimetru, un dispozitiv mic, pentru deget, care poate măsura nivelul de oxigen din sânge. Intervalul normal de saturație de oxigen este 96-99%. Dacă nivelul oxigenului din sânge scade la 92%, este timpul să apelați la medic.
Dacă vă aflați acasă, puteți crește fluxul de oxigen spre plămâni, nesprijinindu-vă pe spate, ci stând pe burtă în poziție predispusă. Puteți, de asemenea, să vă sprijiniți pe partea stângă sau pe partea dreaptă sau să vă așezați pe un scaun.
Dr. Anna Marie Chang, profesor asociat de medicină de urgență și director de cercetare clinică la Universitatea Thomas Jefferson, a fost bolnavă timp de aproape o săptămână înainte ca nivelul ei de oxigen să scadă la 88%. S-a întâmplat în cea de-a noua zi a bolii. A mers la spital și a fost tratată cu oxigen și s-a odihnit mai ales în poziția pe burtă timp de patru zile, pentru a se recupera.
Nu este clar de ce pacienții relativ tineri și sănătoși, cum ar fi Dr. Chang, care are 38 de ani, ajung uneori la grave. „Corpul tău îți dezvoltă răspunsul imun inflamator și încearcă să combată infecția. Acest sistem poate fi stimulat excesiv și asta pare să fie ceea ce provoacă agravarea acută. Observăm asta în jurul zilelor a șaptea până la a zecea”, explică chiar dr. Chang.
Dr. Chang a avertizat că pacienții ar trebui să-și asculte corpul și să nu fie prea stricți cu privire la respectarea unei cronologii a simptomelor. „Corpul uman nu urmează manualul perfect”, spune ea. Problema, consideră medicii, este că, până acum, recomandările experților în sănătate publică au fost ca pacienții să-și trateze boala acasă și să solicite îngrijiri medicale sau să vină la spital doar dacă au dificultăți majore de respirație. Drept urmare, prea mulți pacienți așteaptă prea mult timp pentru a contacta un medic.
„Din perspectiva sănătății publice, am greșit să le spunem oamenilor să vină la medic doar dacă au o respirație severă”, afirmă dr. Richard Levitan, un medic în New Hampshire. El a solicitat utilizarea pe scară largă de aparate care monitorizează nivelul oxigenului, în primele două săptămâni ale bolii Covid-19.
Dr. Levitan a observat că la mulți pacienți lucrurile iau o întorsătură dură după primele cinci-zece zile de boală, dar el ezită să fie prea specific cu privire la cronologie, deoarece nu la fiecare pacient este clar momentul în care a debutat boala: „Când întrebi pe cineva de cât timp a fost bolnav, afli de la pacient că de câteva zile, iar de la soția lui că de o săptămână”.
Dar cum rămâne dacă nu aveți un pulsometru acasă, pentru a vă monitoriza starea de sănătate? Astfel de dispozitive sunt acum mai greu de găsit, timpi de livrare putând ajunge la câteva săptămâni.
În absența pulsoximetrului, o metodă de evaluare a funcției respiratorii este un autotest numit scorul Roth. Este necesar ca pacientul să respire și să încerce să numere până la 30. Dacă pacientul nu poate să ajungă la 10 (sau șapte secunde) fără o altă respirație, este probabil ca nivelul de oxigen să fi ajuns sub 95%. Dacă nu poate ajunge la 7 (sau cinci secunde), oxigenul a scăzut deja sub 90%ă. Testul nu este perfect și nici nu a fost studiat în Covid-19. O echipă de la Universitatea din Oxford a declarat că scorul Roth nu trebuie utilizat deoarece nu a fost validat și ar putea oferi o garanție falsă.
Un alt semn fizic, dar subtil al căderii oxigenului: pacienții pot începe să respire scurt și rapid pentru a compensa, deși poate nu observă că o fac. Pacienții cu un nivel scăzut de oxigen ar putea avea, de asemenea, o tentă albăstruie la buze sau piele. Acesta este motivul pentru care o conferință video cu medicul dumneavoastră vă poate fi util dacă nu sunteți sigur dacă trebuie să mergeți la spital.
Iată o cronologie a simptomelor Covid. În timp ce acest lucru poate servi drept ghid general, simptomele pot apărea oricând. Ascultați-vă întotdeauna corpul și consultați-vă cu un medic pentru îndrumări pornind de la cazul particular al dumneavoastră.
Zilele 1 – 3
Simptomele precoce ale Covid-19 variază foarte mult. Totul poate începe cu o gâdilătură în gât, o tuse, febră, dureri de cap și gâfâit sau doar o mică presiune în piept. Uneori, începe cu o diaree. Unii oameni se simt obosiți și își pierd simțul gustului și pe cel al mirosului. La mulți se manifestă numeroase dintre aceste simptome, dar fără febră. Unii pacienți cu simptome gastrointestinale continuă să dezvolte simptome respiratorii, în timp ce alții nu.
Zilele 4-6
Unii pacienți nu dezvoltă niciodată mai mult decât simptome ușoare, iar alții nu prezintă niciun semn. Alții încep să se simtă groaznic, cu febră continuă, dureri, frisoane, tuse și disconfort.
Unii copii și adulți mai tineri cu o formă ușoară a bolii pot dezvolta erupții cutanate, mâncărime, umflarea degetelor de la picioare sau de la mâini, similară cu degeraturile. Momentul exact nu este clar și simptomul poate apărea devreme în infecție sau după ce a trecut. Asta s-a întâmplat cu dr. Schwartz, care a dezvoltat simptome respiratorii și apoi bășici pe picioare. „Se pare că mulți dintre acești indivizi, inclusiv eu, aparem ca negativi la teste. Presupun că este un fals negativ. S-ar putea ca, totuși, ceea ce vedem să fie un fenomen imunologic care apare după ce a început însănătoșirea”, explică medicul.
Zilele 7-8
Pentru unii pacienți norocoși, adică ce care fac o formă ușoară, faza cea mai grea se termină după o săptămână. Ghidurile Centrelor de control și prevenire a bolilor din SUA spun că pacienții ale căror simptome s-au îmbunătățit și care nu au avut febră timp de trei zile pot părăsi izolarea.
Dar unii pacienți care s-au simțit îngrozitor continuă să se simtă îngrozitor sau chiar situația să li se înrăutățească și mai mult. Iar unii pacienți ar putea începe să se simtă mai bine însă doar pentru scurt timp, pentru ca apoi să apară o întorsătură dură.
Pacienții trebuie să își monitorizeze nivelul de oxigen și să se consulte cu un medic dacă încep să se simtă rău. „Ar trebui să instruim pacienții cu privire la un prag mai mic de la care să contacteze medicul”, spune dr. Levitan.
Zilele 8-12
Monitorizarea ar trebui să continue pentru a doua săptămână de boală. Pacienții se pot simți mai bine dormind pe burtă sau pe-o parte. „Zilele 8 până la 12 reprezintă intervalul în care ne putem face o idee foarte clară dacă situația unui pacient se va înrăutăți sau se va agrava”, arată dr. Charles A. Powell, director al Mount Sinai National Jewish Health Respiratory Institute.
Zilele 13-14
Pacienții cu o formă ușoară a bolii sunt recuperați bine în acest moment. Pacienții care au avut simptome mai grave, dar au rămas cu un nivel normal de oxigen, trebuie să se simtă recuperați după două săptămâni. Cu toate acestea, pacienții cu simptome severe și cei care au avut nevoie de tratament suplimentar din cauza scăderii nivelului de oxigen se pot simți încă rău și obosiți. Recuperarea lor durează mai mult.
