Directorul ANPC dă de pământ cu litoralul românesc: Japcă, circ, bâlci. 80% din personal nu respectă nimic din ce ar trebui să reprezinte „bariera” anti-Covid

Inquam Photos / George Călin

Litoralul românesc a fost şi în acest an pentru unii operatori economici o justificare continuă a costurilor şi a serviciilor slabe, dar o binecuvântare pentru a mări preţurile, a declarat directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta susţine că de ani de zile comisarii ANPC amendează comercianţii care vând aceleaşi „porcării” în staţiunile de la Marea Neagră, multe dintre ele fiind produse alertate de state membre prin sistemul rapid de alertă – RAPEX, însă tot de ani de zile apar alţi comercianţi cu aceleaşi produse. În opinia sa, „răul trebuie oprit de la rădăcină”, ceea ce înseamnă ca toate containerele care vin din import cu astfel de produse să nu mai fie lăsate să intre în România.

Directorul general al ANPC a precizat că în acest an au fost primite de la consumatorii români aproape 48.000 de reclamaţii, mai mult de jumătate fiind întemeiate, dar au existat şi 1.371 de alerte de produse periculoase pe RAPEX.

Nu în ultimul rând, Anghel a subliniat că şi-ar dori să există echitate în familia instituţiilor de control din România, în condiţiile în care ANPC este la ora actuală „Cenuşăreasa” instituţiilor de control la nivel de salarizare, menţionând totodată şi deficitul masiv de personal pe partea de control.


AGERPRES: Aţi demarat o serie de controale legate de pandemia Covid-19 odată cu debutul stării de urgenţă. Ce aţi descoperit?

Paul Anghel: Controalele au început odată cu demararea stării de urgenţă şi vor continuă până la finalizarea stărilor de alertă. Principala activitate a fost legată de respectarea măsurilor luate pentru combaterea Covid-19, în perioada stării de urgenţă, atunci când noi aveam atribuţii de control prevăzute în ordonanţele militare. Am desfăşurat grupuri de lucru cu organizaţii precum Romalimenta, ROMPAN, APRIL, dar şi cu Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, în aşa fel încât orice fel de sesizare apărută de la consumatori să fie tratată rapid şi cu celeritate. Ţin să le mulţumesc în mod deosebit acestor structuri.

Au existat în această perioadă notificări ale Comisiei Europene la care noi am avut şi avem reacţii cu privire la anumite produse, inclusiv măşti şi dezinfectanţi. Am colaborat şi colaborăm cu Direcţia Generală a Vămilor (DGV), cu punctele vamale prin care intră fel de fel de produse de acest gen în România, la nivelul comisariatelor judeţene. De multe ori ei blochează, temporar, în vamă produsele respective şi trimit către noi să validăm împreună punerea pe piaţă a acestora, să vedem dacă sunt conforme, pe zona noastră de competenţă, desigur.

Am creat grupuri de lucru la nivelul comisariatelor judeţene şi regionale pentru a comunica rapid şi a le pune la dispoziţie informaţiile de care au nevoie referitoare la astfel de produse de pe Sistemul rapid de alertă între CE şi statele membre – RAPEX. Numai în perioada 1 ianuarie – 21 august 2020, statele membre au introdus 1.371 de notificări în RAPEX, cele mai multe alerte fiind pe jucării, 358, autovehicule – 339, echipamente electrice -140, echipamente de protecţie – 124, din care 109 au fost pe măşti de protecţie. De asemenea, au mai fost 72 de alerte pe articole de îmbrăcăminte, 68 pentru produse cosmetice, iar pe articole şi echipamente pentru copii, 42 etc.

În aceeaşi perioadă, România, prin ANPC, ca punct naţional de contact RAPEX, a introdus 17 notificări de produse periculoase şi 43 de reacţii la produse periculoase notificate de alte state membre. În general, au fost pe produse nealimentare, jucării, chiar şi pentru maşini. Toate alertele pe măşti şi dezinfectanţi sosite pe Sistemul de alertă RAPEX le-am făcut imediat publice pentru informarea consumatorului, dar şi pentru comisarii noştri în scopul de a verifica dacă există pe piaţă acelaşi lot de produs. Şi aici este o discuţie, pentru că trebuie să determini aceleaşi loturi din produsele respective. Pot exista pe piaţă şi loturi fără probleme de la aceiaşi producători.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre controalele efectuate pe zona clinicilor de stat şi private care fac teste pentru depistarea Covid-19?

Paul Anghel: Din punctul de vedere al preţurilor, noi nu ne putem ingera în politica comercială. Competenţa noastră de control este doar din perspectiva etichetării sau a practicilor comerciale incorecte. În legătură cu dispozitivele medicale, acestea cad în sarcina Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, dar şi a Ministerului Sănătăţii. Nu avem controale aici, pentru că nu sunt de competenţa noastră. Chiar înainte de starea de urgenţă am avut controale la foarte multe spitale din ţară – de stat şi private – unde am verificat zona de alimentaţie publică, condiţiile de depozitare. Sunt spitale foarte vechi, unele de 50-60 de ani, fără reparaţii capitale. Erau zone care arătau horror. S-au sesizat unele primarii, au mai şi făcut nişte lucruri, dar altele au considerat că este politic controlul. Am oprit atunci unele unităţi de alimentaţie publică chiar şi din Bucureşti, iar unele abateri s-au remediat, dar altele nu.

AGERPRES: Recent, aţi avut o postare privind o alertă RAPEX privind comercializarea unui gel dezinfectant de mâini care conţine substanţe toxice. Este invadată piaţa românească de produse dezinfectante contrafăcute sau de măşti neconforme?

Paul Anghel: Pe partea noastră, verificăm toate aceste produse, dar există o competenţă şi din perspectiva Ministerului Sănătăţii. Am discutat şi cu cei de la Inspecţia Sanitară referitor la aceşti dezinfectaţi care ar putea să intre pe piaţa românească, sigur că până la acest moment nu avem o dovadă că au şi intrat, dar am discutat şi cu cei de la Direcţia Vămilor, pentru a fi pregătiţi. Ori de câte ori am găsit, în cadrul controalelor, tipuri de produse notificate pe RAPEX am avut aceste reacţii, 43 după cum am spus, până acum. Legat de măşti, trebuie să se ştie că există mai multe categorii de măşti: masca medicinală, masca de protecţie sau pur şi simplu masca facială, care trebuie să îndeplinească anumite standarde. Pe eticheta de produs trebuie să scrie însă acest lucru. Este foarte important ca şi consumatorul să se uite foarte atent pe eticheta de produs, iar operatorul economic trebuie să precizeze tipul de mască pe care îl comercializează, respectiv dacă e mască medicală, de protecţie sau doar o mască facială.

(…)

AGERPRES: Sintetizând, cum aţi găsit litoralul românesc în 2020, o zonă pe care o controlaţi de mulţi ani?

Paul Anghel: Practic, sunt aceleaşi servicii care lasă de dorit, în unele cazuri, deşi am avut tendinţa să cred că, după 10 ani în care românii au văzut aproape tot globul, vor fi mult mai exigenţi cu ce li se oferă, masa critică nu pare a fi atinsă. Din păcate, aş mai sintetiza: aceeaşi atitudine pro japcă, costuri nejustificate, personal nepregătit, extenuat şi irascibil, atitudine sfidătoare, patroni care nu înţeleg relaţia serviciu/cost/respect, prost gust generalizat, plastic peste tot. Nu suntem încă suficient de educaţi, din păcate, să nu stingem ţigara în nisip, îngropând-o ulterior discret rămânând „micul nostru secret”. Capacul berii îl descoperim printre scoici, în nisip, cu orice alt rest/gunoi întregeşte tabloul de pe plajă.

Ce să vă spun despre atmosferă? Circ, bâlci, muzică de proastă calitate, ţipete, hăhăială, trotuare neterminate, străzi găurite, capace de canal pe post de jaloane, fructe expirate la preţ de trufandale, 80% din personal nu respectă nimic din ce ar trebui să reprezinte „bariera” anti-Covid. Ce să vă spun despre meniul general? Multă shaorma, bere la pet combinată cu porumb fiert şi hamsii expirate, meniu de la supermarket pe post de masă în oraş. Dacă vorbim de cum arată plajele, toate sunt pline de cioburi, capace de sticlă sau multe scoici. Dacă intri în mare, până la genunchi sunt alge. Poţi să îţi pierzi foarte uşor copilul în alge, mai ales dacă e copil mic. Nicăieri în lume nu am văzut atâtea alge ca la noi. Oare chiar nu pot fi strânse de pe plaje şi din apă aceste alge?

Evident, nu vreau să generalizez. Există şi excepţii. Îmi pare rău pentru cei care înţeleg ce înseamnă turismul, pentru cei care au muncit 30 de ani să dezvolte acest segment, pentru cei care au investit şi au depus eforturi enorme. Se pare că aceştia au rămas şi ei tot excepţii. Aş concluziona spunând că Litoralul 2020 în România, în vremea pandemiei, este o justificare continuă a costurilor şi a serviciilor slabe şi o binecuvântare pentru a mări preţurile. Mi-a spus cineva că educaţia ratată, pierdută, a unui popor în atâţia ani nu se poate schimba decât în timp, iar noi nici nu am început schimbarea.

AGERPRES: În aceste condiţii dramatic de triste aş spune de ce alege consumatorul român an de an litoralul românesc?

Paul Anghel: Pentru că este captiv în perioada aceasta. Dacă alege Grecia anul acesta, pentru patru persoane îl mai costă cel puţin 1.200 de lei, în cel mai bun caz, testele Covid, iar mulţi profită de faptul că românul nu poate să plece şi fac japcă. În luna septembrie, vom face publice datele finale pe toate controalele efectuate la mare în această vară, dar şi la munte. Anul acesta am făcut şi foarte multă consiliere, atât pe litoral, cât şi pe Valea Prahovei, cu autorităţile locale şi operatorii economici în special pe zona de alimentaţie publică, de cazare şi primire turistică, dar şi pe cea de entertainment.

Interviul integral – AICI

1 COMENTARIU

  1. Am fost anul trecut la Mare , am platit 6000 lei /6zile la un hotel de 4 stele , hotel Amiral Mamaia. O teapa de 4 stele la un hotel de sindicat de pe vremea Tov Ceausescu , unde se investise dupa revolutie doar in televizoare de camera , mocheta pe jos si uscatoare de par in baie . Tzeapa a la Mamaia de 4 stele , aveam in baie un venrilator care pornea odata ce aprindeai lumina si care facea un zgomot de F16 la decolare , iar noaptea ma duceam la baie cu lanterna de la telefon sa nu trezesc statiunea . Piscina se vedea ca a fost varuita de curand , pentru ca era alba imaculat iar pe fund se vedeau toate mizeriile aduse pe picioare , iar la suprafata apei pluteau de zile intregi ce adusese vanrul .
    Dar cand am plecat am aflat cu stupoare ca mai am de plata vreo 50 lei , desi eu nu i-mi consumasem in jur de 70 lei din creditul meu , iar cand m-am enervat suficient , de aceasta situatie kkcioasa si am luat atitudime spunamdu-le toate cele indurate la ei , toate s-au rezolvat si nu am mai avut de plata nimic .
    Era sa uit de mancare , era exact ca atunci cand hotelul apartinea Sindicatului , iar singura inovatie postdecembrista erau sticlele de suc la PET .
    Halal turism , e jecmaneala si fum de mici .. Ce pot sa va anunt sigur este ca nu ma mai prideti voi in graba la Mamaia bechi .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here