Frances Haugen, manager de produs la Facebook, care a părăsit compania în luna mai, a dezvăluit că a furnizat documente interne jurnaliștilor și nu numai, notează New York Times.
<< John Tye, fondatorul Whistleblower Aid, o organizație nonprofit care reprezintă persoanele care doresc să expună potențiale încălcări ale legii, a fost contactat în această primăvară, printr-o cunoștință comună, de către o femeie care susținea că a lucrat la Facebook.
Femeia ke-a spus domnului Tye și echipei sale ceva interesant: avea acces la zeci de mii de pagini de documente interne din cea mai mare rețea socială din lume. A cerut protecție juridică și o cale de a da drumul informațiilor confidențiale. Domnul Tye, care povestește că a înțeles „în câteva minute” gravitatea a ceea ce aducea femeia respectivă, a fost de acord să o reprezinte și să se refere la ea prin alias „Sean”.
„Este o persoană foarte curajoasă și își asumă un risc personal pentru a trage la răspundere o companie de trilioane de dolari”, a spus el.
Duminică, Frances Haugen s-a dezvăluit a fi „Sean”, denunțătorul Facebook. Manager de produs care a lucrat timp de aproape doi ani în echipa de dezinformare civică de pe rețeaua socială înainte de a pleca, în luna mai, doamna Haugen a folosit documentele pe care le-a adunat pentru a expune cât de mult știa Facebook despre prejudiciile pe care le cauzează și a transmis dovezile către parlamentari, autorități de reglementare și mass-media.
Într-un interviu pentru „60 de minute”, difuzat duminică, doamna Haugen, în vârstă de 37 de ani, a spus că a devenit alarmată de ceea ce a văzut pe Facebook. Compania și-a pus în mod repetat propriile interese deasupra interesului publicului, afirmă ea. Așadar, a copiat pagini din cercetările interne ale Facebook și a decis să facă ceva în acest sens.
„Am văzut o grămadă de rețele sociale, însă a fost mult mai rău la Facebook decât ceea ce am văzut până acum. Facebook, din nou și din nou, a arătat că alege profitul în locul siguranței”.
Doamna Haugen a dat multe dintre documente către The Wall Street Journal, care luna trecută a început să publice rezultatele. Dezvăluirile – inclusiv faptul că Facebook știa că Instagram agravează problemele de imagine corporală în rândul adolescenților și că are un sistem de justiție pe două niveluri – au stimulat criticile parlamentarilor, autorităților de reglementare și ale publicului.
Doamna Haugen a depus, de asemenea, o plângere de denunțare la Securities and Exchange Commission, acuzând Facebook că a indus în eroare investitorii cu declarații publice care nu se potriveau acțiunilor sale interne. Și a vorbit cu parlamentari precum senatorul Richard Blumenthal, democrat din Connecticut, și senatorul Marsha Blackburn, republican din Tennessee, cărora le-a furnizat subseturi de documente.
Reflectoarele puse asupra doamnei Haugen vor deveni și mai luminoase. Marți, este programată să depună mărturie în Congres referitor la impactul Facebook asupra tinerilor utilizatori.
Acțiunile doamnei Haugen au fost un semn al modului în care Facebook a devenit din ce în ce mai neetanș. Pe măsură ce compania a devenit un monstru cu peste 63.000 de angajați, unii dintre ei au devenit nemulțumiți, deoarece a mers din controversă în controversă privind confidențialitatea datelor, dezinformare și discursul urii.
În 2018, Christopher Wylie, un fost angajat nemulțumit al firmei de consultanță Cambridge Analytica, a pregătit scena pentru aceste scurgeri. Domnul Wylie a vorbit cu The New York Times, The Observer of London și The Guardian pentru a dezvălui că Cambridge Analytica a recoltat în mod necorespunzător datele Facebook pentru a crea profiluri de alegători, fără acordul utilizatorilor.
După aceea, mai mulți angajați ai Facebook au început să vorbească. În același an, lucrătorii de pe Facebook au furnizat notițe executive și documente de planificare unor redacții de știri, inclusiv The Times și BuzzFeed News. La jumătatea anului 2020, angajații care nu au fost de acord cu decizia Facebook de a renunța la o postare controversată a președintelui Donald J. Trump au organizat o ieșire virtuală și au trimis mai multe informații interne către presă.
„Cred că, în ultimul an, au existat mai multe scurgeri decât cred că ne-am fi dorit toți”, a declarat Mark Zuckerberg, directorul executiv al Facebook, într-o întâlnire cu angajații, din iunie 2020.
Facebook a încercat să acționeze preventiv împotriva doamnei Haugen. Vineri, Nick Clegg, vicepreședintele Facebook pentru politici și afaceri globale, le-a trimis angajaților o notă de 1.500 de cuvinte, prezentând ceea ce ar putea spune whistle blower-ul la „60 de minute” și numind acuzațiile „înșelătoare”. Duminică, dl Clegg a apărut la CNN, pentru a apăra compania, spunând că platforma reflectă „binele, răul și urâtul umanității” și că încearcă să „atenueze răul, să îl reducă și să amplifice binele”.
Duminică, Facebook nu s-a adresat direct doamnei Haugen. Lena Pietsch, o purtătoare de cuvânt a companiei, a declarat că continuă „să facă îmbunătățiri semnificative pentru a combate răspândirea dezinformării și a conținutului dăunător. Să sugerezi că încurajăm conținutul rău și să nu facem nimic, nu este adevărat”.
În perspectiva dezvăluirilor, doamna Haugen și echipa ei au creat un cont de Twitter pentru ea și un site personal. Pe site-ul web, doamna Haugen a fost descrisă drept „un avocat al supravegherii publice a rețelelor sociale”.
Originară din Iowa City, Iowa, doamna Haugen a studiat ingineria electrică și informatică la Colegiul Olin și a obținut un MBA de la Harvard, se arată pe site-ul web. Apoi a lucrat la algoritmi la Google, Pinterest și Yelp. În iunie 2019, s-a alăturat Facebook. Acolo, ea s-a ocupat de problemele democrației și dezinformării, precum și de contraspionaj, potrivit site-ului web.
Plângerea doamnei Haugen către S.E.C. s-a bazat pe documentele ei și a constat din multe scrisori de însoțire, dintre care șapte au fost obținute de The Times. Fiecare scrisoare a detaliat un subiect diferit – cum ar fi rolul Facebook în răspândirea dezinformării după alegerile din 2020 și impactul produselor sale asupra sănătății mintale a adolescenților – și a acuzat compania că a făcut „denaturări materiale și omisiuni în declarațiile către investitori și potențiali investitori”.
Scrisorile comparau declarațiile publice și dezvăluirile către parlamentari făcute de către domnul Zuckerberg și alți directori de top ai Facebook cu cercetările și documentele interne ale companiei. Într-o scrisoare de intenție, doamna Haugen a spus că Facebook a contribuit la dezinformare în alegeri și la insurecția din 6 ianuarie, de la Capitolul SUA.
În timp ce „Facebook și-a publicat activitatea de combatere a dezinformării și a extremismului violent legat de alegerile și insurecția din 2020”, documentele doamnei Haugen spuneau o altă poveste, o scrisoare de intentie citită. „În realitate, Facebook știa că algoritmii și platformele sale promovează acest tip de conținut dăunător și nu a reușit să implementeze contramăsuri recomandate intern sau de durată”.
Domnul Tye a declarat că a fost în legătură cu biroul de denunțare al S.E.C. și cu divizia de aplicare a legii cu privire la Facebook. S.E.C. oferă în mod obișnuit protecție pentru avertizorii corporativi, prin care aceștia din urmă sunt protejați de represalii. Agenția acordă, de asemenea, premii de la 10 la 30% pentru denunțători, în cazul în care ponturile lor conduc la acțiuni încheiate cu succes, care generează penalități bănești de peste un milion de dolari.
S.E.C. nu a răspuns unei cereri de comentariu.
După depunerea plângerii la S.E.C., doamna Haugen și echipa sa juridică i-au contactat pe domnul Blumenthal și doamna Blackburn, arată domnul Tye. Parlamentarii ținuseră o audiere, în luna mai, referitor la protejarea copiilor în mediul online, concentrându-se pe modul în care companii precum Facebook colectau date prin aplicații precum Instagram.
În august, domnul Blumenthal și doamna Blackburn i-au trimis o scrisoare domnului Zuckerberg, prin care cereau Facebook să dezvăluie cercetările sale interne despre modul în care serviciile sale afectau sănătatea mintală a copiilor. Facebook a răspuns cu o scrisoare care a redat efectele pozitive ale aplicațiilor sale asupra copiilor și s-a abătut de la întrebările despre cercetarea internă.
Dar documentele de la doamna Haugen au arătat că cercetătorii Facebook au efectuat multe studii cu privire la efectele pe care produsele sale le pot avea asupra adolescenților, a spus domnul Blumenthal, într-un interviu acordat săptămâna trecută. Compania se angajase în „tăinuire și înșelăciune”, a spus el.
Într-un interviu acordat duminică, domnul Blumenthal a spus că doamna Haugen „s-a dovedit credibilă, curajoasă și convingătoare de la prima sa vizită în biroul meu, la sfârșitul verii”.
Unele dintre documentele doamnei Haugen au fost distribuite și procurorilor generali din statele California, Vermont, Tennessee, Massachusetts și Nebraska, a spus domnul Tye.
El a arătat însă că documentele nu au fost împărtășite Comisiei Federale pentru Comerț, care a intentat o acțiune antitrust împotriva Facebook. Într-un videoclip postat duminică de Whistleblower Aid, doamna Haugen a afirmat că nu crede că spargerea Facebook va rezolva problemele inerente ale companiei.
„Calea de urmat este legată de transparență și guvernanță”, a spus ea în videoclip. „Nu este vorba despre spargerea Facebook.”
Doamna Haugen a vorbit și cu parlamentari din Franța și Marea Britanie, precum și cu un membru al Parlamentului European. Luna aceasta, ea este programată să se prezinte în fața unei comisii parlamentare britanice. Aceasta va fi urmată de opriri la Web Summit, o conferință pe tehnologie desfășurată la Lisabona, și la Bruxelles, pentru a se întâlni cu factorii de decizie europeni, în noiembrie, a spus domnul Tye.
Duminică, a apărut și o pagină GoFundMe, pe care Whistleblower Aid a creat-o pentru doamna Haugen. Observând că Facebook avea „resurse nelimitate și o armată de avocați”, grupul și-a stabilit un obiectiv de strângere de 10.000 de dolari. În decurs de 30 de minute, 18 donatori au dat 1.195 dolari. La scurt timp după aceea, obiectivul de strângere de fonduri a fost mărit la 50.000 de dolari. >>
