Termenii şi expresiile considerate ofensatoare din romanele Agathei Christie, redactate din versiunea britanică, vor fi, de asemenea, revizuite în versiunea franceză, potrivit News.ro.
Traducerile franceze ale romanelor semnate de Agatha Christie vor face obiectul unor „revizuiri”, în special eliminarea termenilor consideraţi jignitori în ceea ce priveşte fizicul sau originea personajelor, „aliniindu-se astfel cu alte ediţii internaţionale”, a indicat, pentru AFP, un purtător de cuvânt al editurii Masque.
„Traducerile în limba franceză ale romanelor Agathei Christie sunt supuse revizuirilor obişnuite şi încorporează de-a lungul anilor corecţiile solicitate de Agatha Christie Limited (compania care gestionează opera autoarei), dacă astfel se aliniază cu alte ediţii internaţionale”, precizează editorul, care face parte din grupul Hachette.
La sfârşitul lunii martie, cotidianul britanic The Telegraph a scris că mai multe pasaje din romanele care relatează investigaţiile lui Hercule Poirot şi Miss Marple, publicate iniţial între 1920 şi 1976, au fost rescrise după examinare de către o comisie de evaluare.
În special, editorul a modificat sau eliminat descrierile anumitor personaje străine. Astfel, orice menţiune făcută despre o persoană de culoare, evreu sau ţigan a fost eliminată.
În „Misterioasa afacere de la Styles”, primul roman al Agathei Christie publicat în 1920, când Hercule Poirot subliniază că un personaj este „evreu”, cuvântul nu mai apare în noua versiune. În aceeaşi carte, o tânără având „un stil ţigănesc” devine pur şi simplu o „tânără”. Alte propoziţii au fost pur şi simplu rescrise fără un motiv aparent. În romanul din 1937 „Moarte pe Nil”, personajul doamnei Allerton se plânge de o bandă de copii care o hărţuiesc şi explică „ei se întorc şi se uită, se uită, iar ochii lor sunt pur şi simplu dezgustători, la fel ca nasul lor, iar eu nu cred că iubesc cu adevărat copiii”. În noua ediţie, fraza a fost schimbată: „Se întorc şi se uită, şi se uită. Şi nu cred că îmi plac cu adevărat copiii”.
Pe lângă eliminarea de paragrafe, anumite cuvinte din vocabular au fost modificate sau chiar şterse.
Termenul „oriental” a dispărut, referirile la grupul etnic nubia – locuitorii regiunii care leagă nordul Sudanului de sudul Egiptului – au fost excluse din „Moarte pe Nil”. Anumite formule complet banale au fost, de asemenea, şterse în „Misterul din Caraibe”. Acesta este cazul expresiei „dinţi albi frumoşi”. În aceeaşi carte, descrierea unei femei cu „tors de marmură neagră” a fost ştearsă. În „Ultimele cazuri ale lui Miss Marple”, un judecător indian care cere micul dejun nu mai face acest lucru cu „temperament indian”, ci pur şi simplu cu „temperament”. În cele din urmă, în aceeaşi carte, ziarul relatează că „indigen” a fost înlocuit cu „local”.
În februarie, cenzura cărţilor lui Roald Dahl a stârnit critici la nivel mondial. Scriitorul Salman Rushdie, prim-ministrul britanic Rishi Sunak au cerut ca operele literare să fie mai degrabă „conservate” decât „retuşate”. Şi aventurile celebrului spion britanic James Bond, scrise de Ian Fleming, au fost rescrise în limba engleză pentru a elimina anumite pasaje considerate rasiste.
Nu este prima dată când se vorbeşte despre cărţile Agathei Christie. În 2020, „Zece negri mititei” devenise „They were ten”. Această decizie a fost luată de strănepotul scriitorului, James Prichard, pentru a nu „răni”. „Când a fost scrisă cartea, limba era diferită şi am folosit cuvinte care acum sunt uitate…” De asemenea, când a fost lansată în Statele Unite, în 1940, titlul cărţii fusese schimbat pentru a deveni „Şi deodată nu a mai rămas niciunul”.
