Cluj-Napoca a devenit, duminică, 7 septembrie 2025, scena unei reîntoarceri simbolice asupra istoriei recente. Pe bulevardul Eroilor a fost inaugurată expoziția „Operation Villages Roumains – Elveția. În memoria documentelor”, un proiect care readuce în România mărturii ale solidarității elvețiene din anii de final ai dictaturii ceaușiste.
În prezența ambasadorului Elveției la București, Massimo Baggi, a oficialităților locale și a reprezentanților organizațiilor implicate, expoziția a adus în fața publicului documente de arhivă, scrisori, fotografii și mărturii care vorbesc despre o mișcare civică unică în Europa anilor ’80: Operation Villages Roumains.
Inițiată în 1988 de românii din exil și sprijinită de municipalități din Elveția, Franța, Belgia și alte state occidentale, campania a avut un obiectiv simplu, dar crucial – salvarea satelor românești de planul de sistematizare impus de Nicolae Ceaușescu, care ar fi șters de pe hartă mii de localități.
„Astăzi dăm o pagină în povestea aceasta și donăm arhivele orașului Cluj, pornind un nou capitol al cooperării noastre cu România”, a declarat ambasadorul Massimo Baggi, evocând rolul prieteniei dintre comunități și al parteneriatului cu Asociația Nendaz – Gherla.
La rândul său, Pascal Praz, președintele Operations Villages Roumains Elveția, a reamintit cum în 1989 existau peste 200 de parteneriate între sate românești și localități elvețiene. „Era important pentru noi ca aceste arhive, memoria unei mișcări cetățenești unice, să se poată întoarce în România. Suntem bucuroși că Biblioteca Centrală Universitară din Cluj devine păstrătoarea acestor documente”, a subliniat acesta.
Expoziția cuprinde „Pactul de prietenie Nendaz–Gherla”, corespondență oficială și personală, documente statutare, materiale de promovare, dar și mărturii ale sprijinului concret – de la convoaie umanitare, la ajutoare medicale și implicarea pompierilor elvețieni. Daniela Maier, președinta Ordinului Arhitecților – Filiala Transilvania, a subliniat dimensiunea simbolică a acțiunii: „Această prietenie româno-elvețiană, născută dintr-un gest de salvare, a continuat timp de peste 30 de ani, adaptându-se nevoilor satelor românești”.
Expoziția, deschisă până în 11 septembrie, este parte a programului cultural dedicat Zilei Naționale a Elveției, marcată în premieră la Cluj prin concerte și evenimente speciale, între care s-a remarcat prezența Orchestrei Landwehr din Fribourg – una dintre cele mai prestigioase formații elvețiene.
Astfel, Clujul nu doar găzduiește o expoziție, ci devine locul unde memoria unei solidarități europene își găsește, peste decenii, „acasa”.
