Riscă România să treacă printr-o hemoragie de pensionări care ar putea să zdruncine din temelii sistemul de justiție?
Sunt modificările legislative de ultimă oră și protestele care au avut loc de curând, pe fondul desființării pensiilor de serviciu ale magistraților, capabile să scoată din sistem, într-un timp extrem de scurt, un număr imens de judecători și procurori aflați în vârf de carieră?
Există o singură cale pentru a descifra tabloul la zi: numărul beneficiarilor de decizii de pensionare care nu au fost puse în plată.
Pe masa Consiliului Superior al Magistraturii au ajuns, joi, solicitări de pensionare de la 19 judecători. Marți, o altă tranșă, de data aceasta fiind vorba de 12 procurori, a fost luată în discuție de secția de resort a CSM.
Pe fondul adoptării de către Parlament a unor modificări legislative menite să desființeze pensiile de serviciu ale magistraților și pe fondul protestelor care au existat în sistem din acest motiv, discuțiile din spațiul public au ajuns inevitabil probabilitatea unei hemoragii de pensionări.
Experți și magistrați au atras însă atenția că o imagine clară asupra fenomenului o pot oferi doar datele de care dispune Casa Națională de Pensii. Judecătorul Cristi Danileț și Laura Ștefan, de la Expert Forum, explicau că fundamental este acum de răspuns la o singură întrebare: „Câți magistrați dețin decizii de pensionare care nu sunt puse în plată?”
Astăzi, Universul.net prezintă, în exclusivitate, acest tablou.
Potrivit cifrelor oficiale, furnizate de Casa Națională de Pensii, la nivelul întregului sistem de justiție din România există în prezent 379 de astfel de decizii.
Cele mai multe au fost înregistrate în județele din Transilvania și în București (74). La Bacău, Covasna, Sălaj și Tulcea nu există niciun magistrat care să aibă o decizie de pensionare care să nu fi fost pusă în plată.
În total, în România există aproape 7.000 de judecători și procurori.
Numărul în sine, 379, nu este mare, consideră Laura Ștefan, de la Expert Forum, potrivit căreia datele sunt de natură să clarifice mai mult disputa din jurul pensionării magistraților, în contextul schimbărilor legislative din ultima vreme. „Dacă vreți un termen de comparație, în situația respectivă, la nivel național, e vorba de un număr de magistrați echivalent dublului numărului de procurori DNA”, remarcă Laura Ștefan.
„Magistrații își pot lua decizii de pensionare de la Casa de Pensii însă fără a le și pune imediat în practică. Le pot eventual introduce în plată înainte de promulgarea unei legi care să-i vizeze, ajungând astfel să beneficieze de prevederile legii încă în vigoare”, explică Laura Ștefan. „Astfel ei își vor conserva drepturile cele mai favorabile”, scria, pe Facebook, zilele trecute, și judecătorul Danileț.
În prezent, legea privind desființarea pensiilor de serviciu pentru magistrați se află pe masa Curții Constituționale.