Cu școlile închise, ca parte a măsurilor de conținere a focarului de COVID-19, mulți copii din Columbia nu mai au un refugiu sigur. Organizațiile paramilitare și bandele de traficanți de droguri profită de situație pentru a momi sau a recruta cu forța adolescenți pentru operațiunile lor criminale.
- O poveste spusă de Der Spiegel, pe care o vom reda pe larg.
Cee ace a văzut și auzit în ultimele săptămâni ale pandemiei a fost ciudate chiar și pentru Hector Fabio Idrobo, un avocat avocat din orașul columbian Toribío. Idrobo descrie bărbații în haine simple și în uniforme care se apropie de băieți și fete din orașul cu o populație de 30.000 de locuitori, oferindu-le cadouri și invitații. „De obicei se apropie de cei mai tineri, oferindu-le CD-uri sau videoclipuri și inițiază o conversație”, explică Idrobo, prin telefon.
Dacă sunt abordați de gherile, vorbesc despre arme și viața lor interesantă din munți, iar dacă sunt abordați de carteluri, sunt ademeniți cu bani. Potrivit lui Idrobo, următorul pas este acela de a invita copiii în tabere, unde li se prezintă arme și sunt antrenați în discuții: „Înainte să-și dea seama, acești copii sunt deja în uniformă”.
Idrobo spune că grupurile armate au căutat întotdeauna noi recruți în Toribío. Însă tânărul de 37 de ani, care a fost avocatul orășenilor din 2013 până în 2016, și a revenit la postul respectiv în urmă cu câteva luni, spune că nu s-au făcut niciodată recrutări atât de agresiv ca acum, de când Columbia a impus un blocaj pentru a împiedica extinderea suplimentară a COVID -19.
Ombudsmanii sunt angajați guvernamentali responsabili de ascultarea preocupărilor cetățenilor și apoi de reprezentarea acestora pe lângă govern. Conform Constituției columbiene, aceștia sunt, de asemenea, responsabili de monitorizarea respectării drepturilor omului. Acest lucru face din Idrobo un fel de centru de reclamații pentru locuitori. Oamenii îi spun cu încredere că copiii lor pur și simplu merg „în munți”, că sunt duși, uneori pentru că gherilele cer o „cotă”, de exemplu, un fiu dintr-o familie cu mulți copii.
Toribío, situat în departamentul sud-vest columbian Cauca, este un punct strategic în peisajul violenței din țară. Cauca este una dintre cele mai mari zone de cultivare a coca și marijuanei din țară și este bogată în minerale, apă și cărbune. Regiunea este, de asemenea, un coridor important spre Coasta Pacificului.
Problemele Columbiei sunt concentrate în special în zona muntoasă – probleme care includ contrabanda cu droguri, minerit ilegal, furt de teren și deplasări. Grupurile paramilitare, contrabandiștii și infractorii obișnuiți operează alături de rebelii de extremă stânga.
Organizațiile naționale de protecție a copilului, precum și Comitetul Internațional al Crucii Roșii și al Organizației Națiunilor Unite, observă o creștere a recrutării forțate a minorilor în toată țara. Infractorii și grupările acordă o atenție specială copiilor și tinerilor, deoarece îi pot folosi ca spioni, curieri și luptători. În timpul pandemiei de coronavirus, aceștia s-au dovedit a fi extrem de vulnerabili.
Julia Castellanos, de la Centrul de Monitorizare a Copilăriei și Conflictelor Armate (ONCA), o organizație non-guvernamentală cu sediul în Bogotà, spune că unul dintre vinovații pentru această tendință tulburătoare este închiderea actuală a școlilor, unde profesorii acționează inclusive ca asistenți sociali și ajută la evidențierea pericolelor potențiale pentru copii. Școlile le oferă, de asemenea, fetelor și băieților mese și îngrijire de zi în afara orelor de predare.
Dar, în timpul blocajului de COVID-19, spune Castellanos, tinerii au fost deseori lăsați pe cont propriu și plictisiți, situație pe care grupurile armate sunt dornice să o exploateze. Centrul de monitorizare al lui Castellanos a numărat 128 de cazuri de recrutare forțată a copiilor între ianuarie și aprilie, mai mult decât dublu față de întregul an precedent. Numărul real este probabil de multe ori mai mare decât atât.
Deși Columbia a făcut un mare pas spre a-și încheia războiul civil de peste o jumătate de secol în urmă cu trei ani și jumătate cu acordul său de pace celebrat la nivel mondial cu Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), oamenii țării sunt încă așteptând liniștea.
Vidul lăsat în urma demobilizării și retragerii FARC nu a fost umplut de către stat, așa cum a promis, ci de alte grupuri ilegale, cum ar fi Armata Națională de Eliberare (ELN), paramilitari sau carteluri de droguri.
În general, există cel puțin o duzină de grupuri armate care se luptă în țara sud-americană pentru rutele și teritoriul utilizate pentru traficul stupefiante și alte mărfuri. Și au nevoie de recrutări constante. Apoi, există foștii rebeli ai FARC, care acum se numesc disidenți FARC. Considerându-se dezamăgiți de procesul de pace, ei iau din nou armele.
Organizațiile pentru protecția copilului din celelalte regiuni din Columbia raportează, de asemenea, apariția unei noi abordări în timpul pandemiei. În departamentul Nord de Santander, la granița cu Venezuela, grupurile armate invită oameni, pe social media, la petreceri, unde recrutează băieți și fete.
În zonele dominate de gherilele ELN, inclusiv departamentul sudic din Nariño, ELN folosește tineri de 14 ani pentru a asigura izolarea și blocajele rutiere impuse de gherilă în lupta împotriva COVID-19.
Miguel Ceballos, comisarul pentru pace al guvernului columbian, estimează că grupurile armate au recrutat cu forța în jur de 14.000 de fete și băieți în ultimii 20 de ani. FARC a fost pe locul întâi. În acest moment, gherilele ELN și disidenții FARC, precum și cartelul de droguri Clan de Golfo au cei mai multi tineri sub controlul lor.
Istoric, copiii din Columbia au fost tratați ca „obiecte care trebuie folosite”, explică Santos. Abia după adoptarea Legii privind protecția copilului, în 2006, aceștia au fost recunoscuți pentru prima dată ca subiecți cu drepturi proprii. Aceste rădăcini istorice au făcut problema deosebit de dificil de rezolvat. Santos este critic față de actualul govern: „Președintele columbian, Iván Duque, continuă din nou războiul în lupta împotriva gherilelor, iar copiii sunt cei care suferă”.
Potrivit politologului David Santos, copiii sunt mult mai mult decât mici luptător. „Îndeplinesc multe funcții utile pentru infractori, pot fi formați și influențați și costă mai puțin decât adulții”, spune Santos, care a lucrat câțiva ani în calitate de consilier al guvernului fostului președinte Juan Manuel Santos în perioada 2010-2018.
Santos spune că recruții forțați ajută în tabere și că fetele sunt adesea victime ale exploatării sexuale. „Cei mai tineri, dintre care unii sunt recrutați la vârsta de opt ani, lucrează pe post de cercetași sau vând droguri în școli”. El spune că gherilele nu le-ar da tinerilor arme până la împlinirea vârstei de 16 ani, dar cartelurile de droguri, la rândul lor, îi antrenează pe băieți încă de la vârste fragede să devină ucigași și iscoade pentru a fi folosiți la răpiri.
