Industria muzicală luptă pe rețelele de socializare, în tribunale și în fața parlamentarilor pentru a împiedica furtul și deturnarea conținuturilor sale prin intermediul inteligenței artificiale (AI) generative, însă rezultatele luptei sale lasă încă de dorit, informează AFP, citată de Agerpres.ro.
75.000 este numărul conținuturilor de tip ‘deepfake’ despre care Sony Music a anunțat că a cerut să fie retrase de pe internet, un număr care stă mărturie pentru amploarea acestui fenomen.
Cu toate acestea, mulți dau asigurări spunând că tehnologia se află la un nivel suficient de înalt pentru a detecta aceste piese produse de un software de AI generativă, fără participarea unui artist.
‘Deși par realiste, cântecele create cu AI prezintă ușoare iregularități de frecvență, de ritm, de semnătură digitală, pe care nu le regăsim în vocea umană’, au explicat reprezentanții Pindrop, o companie americană specializată în identificarea vocală.
Însă este nevoie de doar câteva minute pentru a identifica, pe YouTube sau Spotify, principalele două destinații ale streamingului muzical, o falsă piesă rap a lui 2Pac despre pizza sau un așa-zis cover al Arianei Grande după o piesă K-pop pe care ea nu l-a interpretat niciodată.
‘Luăm toate acestea în serios și lucrăm la noi instrumente în acest domeniu pentru a îmbunătăți’ detectarea AI-urilor false, a explicat în această săptămână, pe canalul YouTube Indie Music Academy, Sam Duboff, directorul departamentului de politici de reglementare din cadrul Spotify.
YouTube a anunțat la rândul său că ‘își perfecționează tehnologia alături de partenerii săi’ și ar putea face un anunț în acest sens în săptămânile viitoare.
‘Actorii rău intenționați au un avans’ asupra sectorului nostru, care trebuie ‘să reacționeze’ pentru că nu a anticipat această evoluție, a declarat Jeremy Goldman, analist în cadrul cabinetului Emarketer.
‘YouTube are în joc miliarde de dolari’, a adăugat el, ‘așadar ne putem gândi că ei vor reuși să regleze problema (…), pentru că nu vor să vadă cum platforma lor se transformă într-un coșmar AI’.
Dereglementare
Dar mai mult decât din cauza ‘deepfake’-urilor, industria muzicală se îngrijorează din cauza utilizării neautorizate a conținuturilor sale pentru a dezvolta interfețe de AI generative specializate, precum Suno, Udio și Mubert.
Mai multe case de discuri majore au dat în judecată în iunie 2024, la un tribunal federal din New York, casa care deține Udio, acuzată că și-a dezvoltat acel program AI grație ‘unor înregistrări protejate prin proprietate intelectuală cu scopul final de a-i deturna pe ascultătorii, fanii și potențialii utilizatori plătitori’.
După mai bine de nouă luni, nicio dată nu a fost fixată pentru un eventual proces, la fel cum se întâmplă și într-un dosar echivalent, care vizează programul informatic Suno, într-un proces în statul american Massachusetts.
În centrul dezbaterii juridice se află noțiunea de utilizare echitabilă (‘fair use’ în engleză), susceptibilă să limiteze aplicarea dreptului de proprietate intelectuală în anumite condiții.
‘Ne aflăm într-o zonă de adevărată incertitudine’ în legătură cu interpretarea pe care o vor da magistrații unor criterii, a declarat Joseph Fishman, profesor de drept la Universitatea Vanderbilt.
Primele sentințe nu vor marca în mod obligatoriu încheierea acestui capitol, pentru că, ‘dacă tribunalele vor începe să aibă opinii diferite’, atunci Curtea Supremă ar putea fi nevoită să tranșeze această chestiune, a avertizat profesorul american.
Până atunci, marii actori din sectorul AI-lui muzical continuă să își antreneze modelele cu date protejate, fapt care îi face deja pe mulți să se întrebe dacă nu cumva această luptă este deja pierdută.
‘Nu sunt sigur’ dacă este prea târziu, a spus Joseph Fishman. ‘Multe dintre aceste interfețe s-au dezvoltat grație pieselor acoperite de drepturile de autor, însă tot timpul sunt lansate modele noi’, care ar putea să țină cont de o posibilă decizie judecătorească obligatorie.
Casele de discuri, artiștii și producătorii nu au avut pentru moment prea mult succes nici în cel de-al treilea front al acestei ofensive, terenul legislativ.
Numeroase texte de lege au fost introduse în Congresul american, dar toate au rămas, până în prezent, fără rezultat.
Câteva state americane, inclusiv Tennessee, au adoptat legi orientate mai ales împotriva ‘deepfake’-urilor.
În plus, președintele american Donald Trump s-a poziționat ca un susținător al dereglementării, în special în privința AI.
Mai mulți giganți din sectorul AI au încercat imediat să profite de această breșă, în special Meta, care consideră că ‘Guvernul ar trebui să precizeze că utilizarea datelor publice pentru dezvoltarea modelelor (de AI – n.red.) ține, fără echivoc, de utilizarea echitabilă’.
Dacă administrația Trump urmează acest sfat, atunci balanța s-ar înclina în defavoarea profesioniștilor din industria muzicală, chiar dacă tribunalele ar avea probabil ultimul cuvânt.
Situația nu este deloc mai favorabilă nici în Regatul Unit, unde Guvernul laburist a deschis o consultare publică în vederea modificării legii asupra proprietății intelectuale pentru a facilita accesul dezvoltatorilor de AI.
În semn de protest, peste 1.000 de artiști s-au asociat pentru a lansa, la sfârșitul lunii februarie, un album silențios, intitulat ‘Is This What We Want?’.
Jeremy Goldman consideră că excesele AI vor continua să ‘otrăvească’ industria muzicală, deoarece ‘aceasta este foarte fragmentată, ceea ce o penalizează atunci când vine vorba despre a rezolva această chestiune’.
De la Waze la Wiz, Google pariază mult pe tehnologia israeliană. Chiar și-n ochiul furtunii
