Înfiorătoarea revenire a antisemitismului, la München. Cum a alimentat pandemia un fenomen deja în plină ascensiune

Sursa: Pixabay

Landul german Bavaria a devenit locul unui număr tot mai mare de incidente antisemite, multe dintre ele fiind legate de proteste împotriva măsurilor coronavirusului. Evreii din acest land devin din ce în ce mai agitați, scrie Der Spiegel.

<< Max Brym poartă jacheta albastră pe care o pune mereu pe el când face naveta cu trenul la antrenamentele de fotbal din Riem, un cartier de la marginea orașului München. Este sacoul clubului său sportiv, Maccabi, cu o mică stea a lui David în față și una mai mare în spate. La urma urmei, Maccabi este un club evreiesc. Brym, în vârstă de 63 de ani, spune că oamenii îi privesc deseori jacheta și aude frecvent comentarii de genul: „Ce, evreii se joacă acum fotbal?”

Brym este antrenorul unei echipe de tineret și mulți dintre jucători nu sunt de fapt evrei. Dar în timpul meciurilor, spune Brym, sloganurile antisemite sunt departe de a fi o raritate. „Odată, un antrenor și-a întrebat echipa: Dintre toate echipele, de ce trebuie să pierdem tocmai în fața celei a evreilor?”

Dar cea mai șocantă experiență a sa a avut loc în luna mai, spune el, în timp ce își plimba câinele în grădina engleză, vastul parc urban din München. „Dintr-o dată, un tip a venit la mine pe o bicicletă veche și a strigat: „Voi, evreii de rahat, sunteți de vină pentru acest rahat de corona!” și „Evreu împuțit!” „Când Brym s-a dus spre el, bărbatul a plecat, spune acesta. „Pe tricoul respectivului scria: Negaționist corona și Anti-Vaxxer”, mai povestește Brym, fost lector universitar de filozofie și istorie.

Departamentul pentru Cercetare și Informații privind Antisemitismul (RIAS) din Bavaria a înregistrat peste 100 de astfel de incidente antisemite, pe cuprinsul landului, în 2020. Liderul RIAS din Bavaria, Annette Seidel-Arpacı, spune că a existat o „creștere îngrijorătoare” a antisemitismului printre promotorii teoriilor conspirației.

La un protest împotriva măsurilor puse în aplicare pentru a îngrădi coronavirusul, potrivit RIAS, manifestanții au afișat un fotomontaj care arăta că oamenii sunt vaccinați cu forța de către oficiali în uniformă. Emblema de pe uniforme semăna puternic cu Steaua lui David și purta inscripția „Sion”. Seidel-Arpacı spune că la multe evenimente susținute de conspiraționiștii corona și alți promotori ai conspirației au participat oameni care purtau stele evreiești false, încercând, în esență, să se descrie ca victime ale discriminării. E o relativizare șocantă a crimelor comise împotriva evreilor în al doilea război mondial. „Ei răspândesc narațiunea antisemită despre existența unui grup presupus secret care stăpânește lumea și care încearcă să nenorocească poporul”, spune Seidel-Arpacı.

Ministrul bavarez de interne, Joachim Herrmann, a lansat, de asemenea, un avertisment privind miturile conspirației similare cultului QAnon din Statele Unite. El spune că și în Germania se răspândesc prejudecăți antisemite, evreii fiind acuzați că sunt atât „creierul, cât și beneficiarul pandemiei”.

Este un amestec periculos pe care l-a produs anul pandemiei, în Germania. Promotorii teoriilor conspirației și extremiștii de dreapta și-au unit forțele și continuă să aprindă flăcările de ură împotriva evreilor – care deja sporiseră chiar înainte de pandemie. Brym se referă la noii teoreticieni ai conspirației ca la „uleiul pus pe foc” al antisemitismului.

Instigatorii sunt în marș la nivel național. Însă filiala bavareză a RIAS a contabilizat cel mai mare număr de proteste corona cu elemente antisemite. Numărul infracțiunilor antisemite înregistrate a crescut deosebit de rapid, în land. Potrivit Ministerului de Interne bavarez, au existat 310 de astfel de incidente, în 2019, cu peste 40% mai mult decât în ​​anul precedent.

Majoritatea infracțiunilor, potrivit ministerului, au fost comise de extremiștii de dreapta. Un purtător de cuvânt al instituției arată că numărul cazurilor a rămas la un „nivel ridicat” și în 2020. Biroul de poliție penală din Bavaria declară că au existat 288 de incidente, până în noiembrie anul trecut. Capitala landului, München, orașul care găzduiește cea mai mare comunitate evreiască din țară, a înregistrat cel mai mare număr.

„Bavaria s-a considerat mult timp un land sigur pentru evrei”, spune Seidel-Arpacı. „Acum, adevărul amar devine evident”.

RIAS publică pe pagina sa de Facebook toate incidentele raportate, presupunând că au permisiunea victimei. Apare o narațiune tulburătoare de ură și incitare. De exemplu, cazul unui biciclist căruia i s-a strigat, în centrul Munchenului: „Porc evreu!” Într-un alt incident, sintagma „Vaccinarea te face liber” a fost scrisă pe un perete al stației de metrou, o referință la faimoasa inscripție, „Munca te face liber”, de la intrarea în Auschwitz și în alte lagăre de concentrare naziste. Același slogan a putut fi citit pe masca unui corona-sceptic, la o demonstrație din Nürnberg.

La sfârșitul lunii octombrie, afișe cu fotografii și însemne din perioada nazistă au fost găsite lipite de ușile a trei magazine din München, pe care scria „Evreii nu sunt serviți aici”.

Un locuitor din Augsburg, pe al cărui profil de Instagram poate fi văzut un steag israelian, a primit un mesaj în care scria: „Porc sionist nenorocit, ar trebui să fii gazat”.

În iulie, patru bărbați l-au urmărit și insultat pe rabinul Shmuel Aharon Brodman. RIAS spune că numărul incidentelor raportate în prima jumătate a anului 2020 a fost cu 40% mai mare decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent.

27 ianuarie este Ziua Comemorării Holocaustului, care comemorează eliberarea lagărului Auschwitz de către armata sovietică. Naziștii au fost învinși în urmă cu 76 de ani, dar încă o dată evreii din Germania au devenit obiectul insultelor și amenințărilor. „Din păcate, comemorarea evreilor care au fost uciși nu duce la solidaritate cu evreii în viață, de astăzi”, spune Seidel-Arpacı.

„Antisemitismul a pătruns în centrul societății”, avertizează Ludwig Spaenle, comisarul guvernamental bavarez însărcinat cu combaterea antisemitismului. Creșterea infracțiunilor antisemite, spune el, este „îngrozitoare”.

Vara trecută, Michael Movchin, în vârstă de 23 de ani, șeful Asociației Studenților Universitari Evrei din Bavaria, a primit prin e-mail o amenințare cu moartea de la un expeditor anonim, care-și spunea„Anti-evreu”. Scria: „Shut your mouth you mass murderer and child fucker”.

„Asociația noastră primește frecvent e-mailuri antisemite. Ne-am obișnuit”, spune Movchin. „Dar acesta a vizat profilul meu privat de Twitter, ceea ce înseamnă că m-a cercetat puțin. Mi-a dat un sentiment neplăcut”.

Movchin crede că evreii din Germania ar trebui să se arate, chiar dacă înțelege frica celor care își elimină kippa sau își ascund colierul Steaua lui David sub pulover. Mulți dintre cunoscuții săi își ascund identitatea „ca pe un secret de familie bine păzit”, spune el. „Nu vor să dea peste situații dificile sau să trebuiască să răspundă la întrebări stupide”. Când asociația studențească a început să-i ajute pe membrii mai în vârstă ai comunității evreiești la cumpărături, din cauza coronavirusului, un cuplu căsătorit i-a rugat să nu spună nimănui că sunt evrei. „Se pare că se temeau mai mult de asta decât de corona”, spune el.

Din cauza lanțului său cu Steaua lui David, spune el, el și grupul cu care era au fost scoși dintr-un magazin din Berlin, în urmă cu câțiva ani. „Vânzătorul a întrebat: Sunteți evrei? Nu am înțeles cu adevărat ce vroia. Apoi a țipat la noi să ieșim și că nu vrea să aibă nimic de-a face cu evreii”. După acel incident, spune Movchin, și-a dat seama că a început să verifice mai des pentru a știi dacă era recunoscut ca evreu.

„Dar dacă nu ne arătăm, viața evreiască din Germania va continua să fie în mare parte invizibilă”, spune Movchin. „Antisemitismul se hrănește și cu faptul că aproape nimeni nu cunoaște pe cineva care este evreu”.

Movchin stă în Piața Sf. Iacob din centrul orașului München, unde, în 2006, a fost finalizată impresionanta sinagogă nouă. El spune că este „mândru” de acest loc. „Suntem vizibili aici, viața evreiască având loc în inima orașului”. Dar el arată, de asemenea, spre geamul de siguranță din ferestrele centrului comunitar de alături și către gardieni. „Este bine că avem protecție, spre deosebire de Halle, dar este și neplăcut”, spune el, referindu-se la atacul din 2019 asupra unei sinagogi neprotejate din orașul Halle. „Am crescut cu poliția care patrula în fața sinagogii și a grădiniței evreiești”. El se declară fericit că bisericile sunt deschise publicului, adăugând că „vrem ca și sinagogile să fie deschise”.

Părinții săi au venit în Germania din Ucraina, acum mai bine de 25 de ani, și el s-a născut aici. „Un adevărat nativ din München”, spune el, adoptând dialectul regional. „Nu am de gând să le permit antisemiţilor să mă alunge”.

E lapoviță șininsoare, iar Movchin se îndreaptă către sinagoga veche, nu departe. Poartă o haină de iarnă, dar nu are pălărie și nici kippa pe cap. Nu este deosebit de religios.

Odată ce ajungem la vechea sinagogă, devine clar de ce Movchin este atât de mândru de cea nouă. Vechiul lăcaș de cult este greu de recunoscut din exterior, ascuns într-o curte întunecată. Peste drum, se află fosta casă de bătrâni evreiască. O placă la parter comemorează un atac incendiar din februarie 1970, care a ucis șapte rezidenți. Atacatorul s-a furișat în scară, de Sabat, și a golit o canistră de benzină. Nu l-au prins niciodată pe făptuitor.

„Când se va termina, în cele din urmă?”, întreabă Movchin. „Când, ca evrei, vom înceta să mai explicăm că nu arătăm sau vorbim diferit față de ceilalți germani? Că aceasta este casa noastră și că nu suntem reprezentanți diplomatici ai Israelului? Că nu avem vreo legătură cu măsurile privind coronavirusul?”

Mulți evrei din Germania sperau că antisemitismul va dispărea pe măsură ce democrația va prinde rădăcini în Germania și noile generații o vor înlocui pe cea veche – dar au fost dezamăgiți. În 2006, când au fost inaugurate noua sinagogă și centrul comunitar, Charlotte Knobloch, președintele Israelitische Kultusgemeinde München, o asociație evreiască, a crezut că reprezintă zorii unei noi ere. În sfârșit, spune ea, a avut senzația că „am ajuns și îmi pot despacheta încet valiza”.

Născută la München în 1931, Knobloch a supraviețuit Holocaustului, deoarece fermierii au ascuns-o la fermele lor. Ea și-a dedicat decenii din viață reconstruirii comunității evreiești din Germania – într-adevăr, și-a petrecut în esență întreaga viață încercând să facă din Germania din nou un acasă pentru evrei. Acum, se întreabă „dacă evreii chiar au un viitor în Germania”. Este o întrebare plină de amărăciune. Antisemitismul revigorat, ostilitatea: „Chiar mă trag în jos”, spune ea. Ea însăși a primit atât de multe amenințări cu moartea, încât „nu a mai rămas un copac din apropiere de care să nu fiu spânzurată”.

În 2012, în punctul culminant al dezbaterii privind circumcizia rituală, mulți evrei au considerat că sunt acuzați pe nedrept de abuz asupra copiilor. „Ne mai vreți pe noi, evreii, în jur?”, a întrebat Knobloch la acel moment. Astăzi, spune ea, „mi-e teamă că acum trebuie să răspund cu nu la această întrebare”.

Totuși, admite ea, au existat și o mulțime de evoluții pozitive, menționând că generațiile mai tinere din Germania sunt mult mai bine informate despre iudaism. Ea crede că lupta împotriva antisemitismului va fi câștigată sau pierdută în școli și universități. Politicienii condamnă ura și incitarea, spune Knobloch, și țin discursuri bune. „Dar ei nu urmăresc acțiunea pe care tinerii ar putea să o urmeze ca exemplu”.

Ce se poate face, totuși, pentru a pune capăt antisemitismului în creștere? „Mai mult ca orice, nu putem privi în altă parte”, spune primarul din München, Dieter Reiter. Membru al social-democraților, Reiter le-a interzis „rebelilor corona” să poarte „steaua evreiască” la mitingurile lor și le-a cerut, în mod repetat, locuitorilor din München să se implice în lupta împotriva antisemitismului. El însuși participă în mod regulat la demonstrații și mitinguri. În urma susținerii de către co-fondatorul Pink Floyd, Rogers Waters, a boicotului împotriva Israelului, Reiter l-a acuzat public pe acesta de „insuportabile comentarii antisemite” și a precizat, înaintea concertului grupului din München din 2018, că nu este binevenit în oraș. Waters a respins acuzația.

„Antisemitismului și rasismului nu trebuie să li se ofere o platformă în acest oraș”, spune Reiter. La urma urmei, Munchen este orașul în care au început Adolf Hitler și nazismul, aici a găsit Hitler suporteri bogați care să-l ajute.

„Pentru o lungă perioadă de timp, am avut dificultăți în a înfrunta cu adevărat cu aceste probleme incomode”, a spus Reiter, în toamna anului trecut, la aniversarea atacului extremist de dreapta asupra Oktoberfest, din 1980.

„Nu mai putem să tăcem când ura antisemită și rasistă este alimentată în societatea noastră”, spune Reiter. El face apel la cetățenii din München să demonstreze un „curaj moral” mai mare și să intervină dacă văd evreii sunt atacați sau insultați.

De fapt, mulți evrei se simt de parcă ar fi fost lăsați singuri să înfrunte ura. „Nimeni nu s-a oprit când tipul mi-a urlat insulte în Grădina Engleză”, spune Max Brym, în ciuda faptului, adaugă el, că mulți oameni se aflau în zonă. Un cuplu de bătrâni, totuși, a vorbit ca martori oculari, odată ce mass-media a raportat incidentul. Brym spune că o mulțime de oameni se prezintă frecvent la proteste după atacuri, „dar în momentul în care se întâmplă ceva, majoritatea își dau seama brusc că se grăbesc să ajungă undeva sau pur și simplu continuă să meargă și să privească în altă parte”.

Comisarul pentru antisemitism Spaenle a criticat în mod public și faptul că nimeni nu s-a grăbit să-l ajute pe rabinul Brodman atunci când a fost atacat de patru bărbați vorbitori de arabă – în ciuda faptului, spune el, că o serie de persoane au asistat la incident.

Spaenle cere oamenilor să acorde mai multă atenție și spune că, de mult timp, există o atmosferă larg răspândită de toleranță înlocuită pentru declarațiile antisemite. „Antisemitismul nu a fost văzut suficient, nu s-a vorbit suficient și nu a fost suficient combătut”, spune el. „Avem nevoie de mai multă solidaritate cu evreii, mai multă prevenire prin educație și cunoaștere, pe lângă reprimarea de către stat a autorilor”.

O parte a problemei este lipsa relativă a personalităților evreiești în rolurile publice. Marian Offman, în vârstă de 72 de ani, este unul dintre puținii. A fost membru al consiliului orașului München timp de 18 ani, membru al Uniunii Sociale Creștine Conservatoare (CSU) pentru cea mai mare parte a timpului, înainte de a trece la SPD, în 2019.

Numele politicianului evreu a fost inclus pe listele de inamici ai extremei drepte și a figurat alături de un grup de locuitori din München pe site-ul neo-nazist, între timp șters, „Judas Watch”. „Ar fi fost frumos dacă cineva și-ar fi manifestat sprijinul pentru mine în public”, spune Offman astăzi. – Dar nimeni nu a făcut-o.

În 1996, când a candidat pentru primul său mandat în consiliul orașului, un concurent de la CSU l-a acuzat, într-o broșură de campanie, că este un „magnat imobiliar din Israelitische Kultusgemeinde”. În 2016, după ce a postat un comentariu privind alegerile din SUA pe pagina sa de Facebook, cineva a scris: „Întoarce-te în țara ta!” Cu această ocazie, totuși, spune el, comentariul a fost criticat de aproximativ 50 de persoane.

În timpul interviului nostru din decembrie, luat în biroul său din München, din care conduce o companie de administrare a proprietății, el spune că nu mai face obiectul insultelor personale. Dar apoi își amintește un comentariu făcut de oponentul său, vara trecută, într-un dosar judecătoresc privind asistența pentru chirie. Offman, a spus femeia, era „anume evreu” și astfel se pare că el „stă deasupra legii”. El spune că a fost deosebit de necăjit atunci când judecătorul a inclus declarația evident antisemită în hotărâre, chiar dacă nu a avut nicio legătură cu conflictul.

Dimpotrivă, Offman nu este genul de persoană care să dea înapoi. Adesea, când dreapta mărşăluieşte prin München, Offman este acolo și nu se teme să de confruntarea cu ei. „Convingerea mea este că, în calitate de evreu, trebuie să mă ridic în fața naziștilor. Că nu mă pot teme de ei și că nu sunt o victimă. Nu vreau să accept acest rol, pentru că asta este ceea ce antisemiții doresc. Vor să ne marcheze drept victime „.

Copil de supraviețuitori ai Holocaustului, Offman vede lupta sa împotriva extremiștilor de dreapta și a neo-naziștilor ca pe o „obligație”. Majoritatea familiei sale, din partea tatălui, a fost ucisă de naziști în Polonia.

Offman a depus o plângere penală vara trecută împotriva lui Heinz Meyer, care, în calitate de șef al filialei din München a PEGIDA, mișcarea extremistă, islamofobă, care a început la Dresda în 2014, este sub monitorizarea organelor de informații interne. Plângerea lui Offman a fost pentru incitare, din cauza unui poster pe care Meyer îl afişa în fața centrului comunitar, şi care punea semnul egalității între practica evreiască a circumciziei şi „desfigurare”. Considerând că afișul este acoperit de drepturile privind libertatea de exprimare, procurorii au refuzat să facă dosar.

Offman însuși a fost chiar ținta unei plângeri penale din partea unui membru al organizaţiei de extremă dreapta, Ausländerstopp” (Opriţi străinii), care l-a acuzat pe Offman că l-a lovit în braț atunci când încerca să-i înmâneze lui Offman un pamflet. „Am fost chiar arestat și au verificat dacă am fost folosit vreodată explozivi”. Offman, care era încă membru al consiliului orașului la acea vreme, a considerat că este vorba de „hărțuire”. Procurorii au cercetat câteva luni înainte de a închide definitiv cazul, spune el.

Offman spune că trebuie făcute modificări în special în sistemul judiciar. Legile referitoare la incitare sunt mult prea restrânse, consideră el, adăugând că procurorii publici și sistemul judiciar trebuie să fie „mult mai puternici” pentru a urmări antisemitismul. Max Brym și Michael Movchin sunt de acord. În urma e-mailului amenințător pe care l-a primit în vară, spune Movchin, a dat poliției chiar adresa IP a persoanei care l-a trimis, dar nu au făcut nimic. Abia după ce a mers la comisarul pentru combaterea antisemitismului, a fost identificat expeditorul, care se afla într-un alt land german. Cu toate acestea, el încă nu a auzit nimic de la anchetatori.

Charlotte Knobloch spune că a renunțat de mult la depunerea de plângeri penale pentru toate amenințările și insultele pe care le primește. „În majoritatea cazurilor, nu se întâmplă nimic”, spune ea.

Oficialii judiciari bavarezi resping astfel de acuzații. „Procurorii noștri sunt vigilenți și conștienți de problemă”, a declarat Ministerul Justiției de land, într-un comunicat. Infracțiunile antisemite sunt „urmărite în mod constant”. Declarația a menționat, de asemenea, că Bavaria și-a arătat sprijinul pentru pedepse mai dure în înfracţiunile antisemite. Din 2018, parchetele au fost mărite cu angajarea de comisari pe antisemitism.

Justiția bavareză notează că, din cele 310 infracțiuni antisemite semnalate, 30 de făptași au fost condamnați. Alți 20 au fost acuzați, iar în alte 20 de cazuri au fost aplicate măsuri compatibile cu sistemul de justiție pentru minori. În aproximativ 100 de cazuri, a fost imposibil să se identifice un autor.

La opt luni după incidentul din Grădina Engleză, Max Brym a primit o scrisoare de la procurorii publici prin care i-a fost comunicat că ancheta a fost suspendată. Brym depusese o plângere penală, însă oficialii nu au putut identifica făptuitorul. „Dacă bărbatul ar fi arestat, acest lucru le-ar da altora un mesaj puternic, un mesaj că nu pot pur și simplu să scape cu faţa curată”, spune el. Dar, adaugă: „Nu mă voi ascunde. Jacheta albastră cu Steaua lui David pe ea: Nu se desprinde”. >>

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here