Înregistrările secrete cu asasinarea lui Khashoggi. Mărturia baronesei Kennedy: „Groaza de-a asculta frica din vocea cuiva”

Pe 2 octombrie se va împlini un an de la crima odioasă petrecută în Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, unde Jamal Khashoggi, la acea dată columnist al Washington Post, a fost asasinat în cel mai oriental mod cu putință: sedat, sufocat cu o pungă și apoi tranșat cu fierăstrăul.

Ceea ce nu știau asasinii lui Khashoggi în momentul în care au ales să îl ucidă într-o astfel de locație era că serviciile secrete turce înțesaseră cu microfoane imobilul consulatului saudit, din moment ce prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman (MbS), este unul dintre rivalii de prim rang ai președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De altfel, liderul de la Ankara a transformat cazul într-o veritabilă anchetă detectivistică la nivel prezidențial, pentru a demonstra că toate săgețile crimei ordonate duc spre MbS.  

Doar câteva persoane au avut acces la înregistrările audio cu moartea lui Jamal Khashoggi, iar două dintre ele au acceptat să discute cu BBC. Este vorba despre baroneasa Helena Kennedy și Agnes Callamard, șefa echipei ONU care s-a ocupat de una dintre investigațiile asasinatului.

„Groaza de a asculta vocea cuiva, frica din vocea cuiva… Un fior îți răscolește tot corpul”, a explicat baroneasa Helena Kennedy. „Îi poți auzi râzând (asasinii – n.r.). Este o afacere înspăimântătoare. Ei așteaptă acolo, știind că acel om va veni și va fi ucis și apoi tăiat”

Kennedy, de meserie avocată, a făcut și ea parte din echipa de investigatori condusă de Agnes Callamard.

Callamard a mărturisit că a avut ceva bătăi de cap cu serviciile secrete turce până ce acestea au acceptat să îi pună la dispoziție probele audio cu asasinarea lui Jamal Khashoggi. „Intenția Turciei a fost clar aceea de a-mi da acces pentru a demonstra planificarea și premeditarea (crimei – n.r.)”.

În iunie, ONU a făcut publice concluziile investigației, precizând că există „dovezi credibile” că MbS se află în spatele crimei, alături de alți înalți oficiali de la Riad. Raportul are peste 100 de pagini.

„Concluzia raportorului special este că domnul Khashoggi a fost victima unei execuții deliberate, o ucidere extrajudiciară pentru care Arabia Saudită poartă răspunderea în temeiul legislației internaționale privind drepturile omului”, declara Agnes Callamard după publicarea documentului.

Raportul adună laolaltă un întreg puzzle de dovezi.

Agnes Callamard: „Ofițerii turci de informații, precum și cei din alte țări, sugerează că domnul Khashoggi ar fi fost injectat cu un sedativ și apoi sufocat cu o pungă de plastic”.

Principalele constatări din raportul ONU:

  • Există „dovezi credibile”, care justifică investigații ulterioare, privind răspunderea individuală a unor oficiali saudiți de rang înalt, inclusiv prințul moștenitor;
  • Moartea lui Jamal Khashoggi a fost o „crima extrajudiciară”. Tentativa de a-l răpi poate constitui o „violare a legislației internaționale privind drepturile omului” și ar putea face obiectul „unui act de tortură, din perspectiva convenției împotriva torturii”;
  • Investigațiile derulate de către Turcia și Arabia Saudită nu au respectat standardele internaționale privind investigarea „deceselor ilegale”;
  • Ancheta saudită asupra nu a fost „efectuată cu bună-credință” și ar putea reprezenta un „act de obstrucționare a justiției”.
  • Uciderea lui Jamal Khashoggi subliniază „vulnerabilitatea disidenților care trăiesc în străinătate și riscul de acțiuni sub acoperire ale autorităților din țările de origine” sau din partea „actorilor non-statali asociați acestora”.

„Este posibil să punem corpul într-un sac?”

Pe 2 octombrie 2018, Jamal Khashoggi s-a dus la consulatul Arababiei Saudite de la Istanbul pentru a obţine un document ce i-ar fi permis să se însoare cu logodnica sa turcoaică, Hatice Cengiz. Până atunci, saudiții încercaseră în nenumărate rânduri să îl determine pe jurnalist să revină în Arabia Saudită.

Într-o înregistrare din clădire, pe 1 octombrie, o voce de bărbat spune, potrivit The Guardian: „O comisie vine mâine din Arabia Saudită. Au ceva de făcut în consulat… Munca lor va dura două sau trei zile”.

O înregistrate de pe 2 octombrie, cu puțin timp înainte ca Jamal Khashoggi să intre în clădirea consulatului, legată de ipoteza dezmembrării trupului său cu fierăstrăul: „Este posibil să punem corpul într-un sac?”. Răspuns: „Nu, e prea greu. Dar nu e o problemă (…) Mai întâi voi tăia pe podea. Dacă luăm pungi de plastic și îl tăiem în bucăți, vom termina… Vom înfășura fiecare bucată.

Rămășițele jurnalistului nu au fost încă găsite.

O scufundare adâncă în trecutul lui Jamal Khashoggi

În 1928, Hassan al-Banna înființa în Egipt o mișcare transnațională islamistă: Frăția Musulmană. Decenii mai târziu, Frăția Musulmană încerca să se cațere peste munții de cadavre ai Primăverii Arabe, ca portdrapel invizibil al revoluției. În Arabia Saudită, Frăția Musulmană este considerată o organziație teroristă, adeptă a unei teocrații islamiste barbare. SUA nu o consideră organizație teroristă. Însă prințul MbS vede în Frăția Musulmană un mare pericol la adresa noii monarhii saudite pe care o construiește.

În anii 1970, Jamal Khashoggi intra în Frăția Musulmană, aspect biografic pe care a încercat constant după aceea, odată ajuns în politica de la Riad, să-l mențină cât mai confuz. Frăția Musulmană promitea ceea ce a promis dintotdeauna: eliberarea lumii musulmane de sub influența Vestului. Anii 1980 îl prind pe Khashoggi în Afganistan, în timpul invaziei sovietice, în relații aproape de prietenie cu tânărul Osama bin Laden, care strângea bani pentru logistica mujahedinilor.

Când SUA treceau prin coșmarul atacurilor de pe 11 septembrie 2001, principala sursă a serviciilor de informații americane și a presei în Orient, ținând cont de trecutul care îl lega de bin Laden, a devenit Khashoggipotrivit presei americane. În biroul lui sunau toate telefoanele importante. Între timp, jurnalistul schimba scaune de redactor-șef de la o redacție saudită la alta, nimerind mereu în publicațiile finanțate de cercul interior al regelui Salman. Nu de puține ori a picat și în dizgrație, dar nimic care să ceară o fugă peste granițe.

Treptat, Khashoggi a făcut pasul în nisipurile mișcătoare ale consilierii politice. A devenit consilier al ministrului de Externe saudit la Londra (unde regele Salman are investiții masive în imobiliare), Turki Al-Faisal, pe care avea să îl urmeze, în 2005, în SUA, de data aceasta pe postul de consilier media. Faisal nu este nici el un simplu diplomat rătăcit în decor, ci a fost șeful serviciilor de informații din Arabia Saudită, din 1977 și până în 2001. Multe voci susțin că Faisal i-ar fi deschis ușa larg lui Jamal Khashoggi spre serviciile secrete britanice și americane.

Ajuns în SUA, cariera lui Khashoggi nu s-a poticnit într-o fundătură. Din contră, a nimerit iute în grațiile democraților și în rubricile de columniști ale marilor publicații susținute de Partidul Democrat.

Dacă în editorialele sale din The Washington Post a fost prezentat drept un promotor al unui islam moderat, asezonat cu democrație euroatlantică, unii dintre foștii săi colegi vorbesc despre el ca despre un radical ascuns, care nu a militat niciodată pentru o transformare în spiritul liberalismului european a monarhiei saudite, ci pentru integrarea în regalitate a câștigurilor politice ale Frăției Musulmane în timpul Primăverii Arabe.

Practic, Khashoggi a acționat o lungă perioadă ca o „reprezentanță ambulantă” a Frăției Musulmane în interiorul monarhiei de la Riad, bucurându-se ani de-a rândul de protecția regelui Salman.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here