O investigație realizată de The Times aruncă o nouă lumină asupra pandemiei globale de Covid-19 și readuce din nou în discuție secretomania ce învăluie Institutul de Virologie din Wuhan, pe seama căruia au circulat mai multe teorii, inclusiv aceea că noul coronavirus ar fi scăpat în urma unui accident de laborator.
Datele strânse de jurnaliștii cotidianului britanic arată că un virus similar cu SARS-CoV-2 a fost descoperit în 2012 de microbiologii într-o mină de cupru din regiunea Mojiang, dar a fost ținut secret în laboratorul din Wuhan.
Virusul a fost considerat o descoperire uriașă. Însă, în mod straniu, descoperirea unei „noi tulpini” a coronavirusului de tip Sars a fost consemnată obscur într-o revistă de specialitate, scrie The Times.
Primele cazuri documentate au fost înregistrate în Kunming, capitala provinciei Yunnan din sud-vestul Chinei. Este vorba despre șase bărbați, cu vârste cuprinse între 30 și 63 de ani, care au ajuns la terapie intensivă, toți manifestând o severă pneumonie. Elementul de legătură dintre toate aceste cazuri? Cei șase primiseră sarcina de-a elimina cantități de fecale de lilieci dintr-o mină de cupru abandonată dintr-o zonă deluroasă situată la sud de orașul Tongguan, regiunea Mojiang.
Doctorii au fost puși în impas, nereușind să stabilească inițial un diagnostic. Bărbații aveau febră ridicată – peste 39 grade Celsius, tuse, dureri musculare și dificultăți severe de respirație. Aceștia au fost supuși mai multor teste: febră hemoragică, encefalită japoneză, febră dengue. Testele au ieșit negative. Nici testul pentru Sars nu a ieșit pozitiv. Între timp, doi dintre pacienți muriseră deja, iar al treilea avea să moară nu peste multă vreme.
Așa că a intrat pe fir Institutul de Virologie din Wuhan. Și acesta este și momentul în care avea să se piardă orice urmă de informație legată de misteriosul virus.
Câteva detalii s-au strecurat, însă, într-o teză de doctorat a unui tânăr medic, Li Xu, al cărui coordonator, profesorul Qain Chuanyun, a lucrat în secția de urgență unde fuseseră inițial tratate cele șase persoane.
Teza lui Li nu a putut stabili cu precizie ce anume a provocat moartea a trei dintre mineri, dar a indicat că cea mai probabilă cauză un coronavirus de tip Sars provenind de la un liliac.
La un an distanță, în 2013, au fost prelevate probe de la 276 de lilieci din mina de cupru și trimise Institutului de Virologie din Wuhan. Analizeze efectuate în laboratorul din Wuhan au arătat că jumătate din lilieci erau purtători de coronavirusuri și o parte din ei erau infestați cu mai mult de o specie de virus, având astfel potențialul de a provoca un amestec periculos de agenți patogeni, subliniază The Times.
Rezultatele analizelor au fost apoi publicate într-o revistă de știință, însă autorii nu au precizat motivul pentru care a fost efectuat studiul, și anume pneumoniile celor șase mineri și moartea a trei dintre ei.
În lucrare se menționează că dintre cele 152 de secvențe genetice de coronavirus găsite în cele șase specii de lilieci din mină, două au fost de tipul Sars. Una dintre secvențele genetice a fost clasificată drept „noua tulpină” de Sars și etichetată „RaBtCoV / 4991”. Acesta a fost găsit într-un Rhinolophus affinis (liliacul cu potcoavă). După care, până în 2019, această descoperire a intrat într-un con de umbră.
În toți acești opt ani, autoritățile chineze nu au împărtășit cu comunitatea științifică internațională informații despre vechiul virus. Tulpinele virusului au rămas în laboratorul din Wuhan, chiar dacă eventuale cercetări ar fi putut aduce noi informații despre pandemia de Covid-19.
Reprezentanții laboratorului din Wuhan au refuzat să discute cu ziariștii britanici.
Dezvăluirile The Times apar în contextul în care experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) se pregătesc de o misiune oficială în China pentru a detecta sursa pandemiei de coronavirus – o investigație cerută de zeci de țări care consideră China responsabilă pentru răspândirea globală a Covid-19.
