Investiție de 2,5 miliarde de euro prin care baza Kogălniceanu va deveni principalul avanpost militar pe flancul de Est

La o lună de la întâlnirea dintre președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, de la Casa Albă, pe 19 septembrie, pe site-ul Ministerului Apărării Naționale a fost postat un proiect de Hotărâre a Guvernului privind ”aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţie imobiliară „Infrastructura Bazei 57 Aeriană din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu” ” Documentul pus în dezbatere publică se referă la un plan de investiții pe 20 de ani pentru modernizarea și dezvoltarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu. Costul: 2,6 miliarde de euro.

După cum relata ziarul ”Adevărul”, primul care a scris despre proiectul de Hotărâre de guvern, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) se pregăteşte să reinventeze Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu. Practic, unitatea militară va fi reconstruită după standardele NATO şi va avea toate facilităţile întâlnite la construcţiile similare aliate. Conform experţilor, demararea construcţiei demonstrează faptul că momentul producerii unui masiv desant al militarilor aliaţi în Dobrogea este tot mai apropiat.

Investiţia urmărește, în principal, “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de Guvern.

Pentru că Forţele Aeriene vor fi dotate în viitor cu noi tipuri de aeronave, cel mai probabil F-16 Fighting Falcon şi, în perspectivă, F-35 Lightning II, dar şi ţinând cont şi că de la Kogălniceanu  se lansează zboruri spre teatre de operaţii, se doreşte o redimensionare, dar şi modernizarea Bazei 57, la cele mai înalte standarde.

Concret, la Kogălniceanu se va realiza o pistă nouă, exclusiv militară, dar vor fi constrite şi hagare sau platforme care permit reparaţia avioanelor, inclusiv a celor grele de transport. Vor exista facilităţile necesare escadrilelor de avioane de luptă, dar şi unele pentru o unitate de elicoptere. Va fi mărită capacitatea de stocare a combustibililor şi vor fi ridicate construcţii care vor deservi exclusiv transporturile CARGO sau CARGO periculoase. Baza 47 va avea propriile unităţi de pază, de Poliţie Militară şi de apărare antiaeriană.

Vor fi construite, de asemenea, pavilioane administrative pentru diversele unităţi care vor opera în bază, un modern poligon de trageri, o zonă de primire şi echipare a rezerviştilor şi va fi pus în funcţiune şi un simulator de zbor.

Proiectul prevede și modernizarea zonei de suport. Baza 57 va avea zona un bloc alimentar, o zonă pe care vor fi ridicate locuinţe de serviciu pentru militari, dar şi cluburi pentru ofiţeri şi subofiţeri, un supermarket, două  grădiniţe, două creşe, o şcoală primară, două hoteluri militare şi un spital.

La Kogălniceanu se va ridica şi o bază sportivă care va avea mai multe terenuri de sport, o sală polivalentă dotată inclusiv cu sală de forţă şi saună, un bazin acoperit, dar şi spaţii verzi şi de joacă sau parcuri. Practic, este vorba de un adevărat oraş pentru militari care se va ridica aproape de la zero la Kogălniceanu. Totul deservit de o puternică reţea de străzi şi drumuri perimetrale, inclusiv de un drum de centură. “Oraşul” va fi alimentat cu energie electrică de la un parc fotovoltaic sau de la o uzină electrică proprie şi va avea un sistem autonom de furnizare a apei.

“Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinaţie perecum şi din alte surse legal constituite”, se mai arată în documentul MApN.  Costurile estimate de MApN pentru realizarea moderinzării şi extinderii Bazei 57 sunt estimate de MApN la peste 12 miliarde de lei, din care 7,3 miliarde numai pentru realizarea construcţiilor aferente. În acest sume sunt incluse şi costurile exproprierilor care se vor face în zonă.

Cotidianul britanic The Times, care a preluat subiectul o săptămână mai târziu, completează tabloul:

”Baza este deja un centru al activităţii sporite a alianţei în Marea Neagră, care a devenit un teatru crucial al tensiunilor dintre Rusia şi Occident. De la anexarea Crimeii de la Ucraina, în 2014, Moscova şi-a consolidat prezenţa navală şi a folosit baza de mare adâncime de la Sevastopol pentru a lansa misiuni în Siria. De asemenea, a încercat să perturbe navigaţia prin confiscarea a trei nave de război ucrainene în Strâmtoarea Kerci, în noiembrie anul trecut,” scrie ziarul britanic, citat de Rador.

”România şi Bulgaria, foşti sateliţi sovietici de pe malul Mării Negre, au aderat la NATO şi UE după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Ele au solicitat alianţei să-şi întărească forţele din zonă drept răspuns. 

Aproximativ 500 de militari americani au fost trimişi în februarie anul trecut la baza care mai găzduieşte şi un escadron de aparate Typhoon ale RAF. Din aprilie anul trecut, aceste avioane au fost trimise în repetate rânduri să intercepteze aparate de zbor ruseşti. România conduce un exerciţiu anual al NATO în Marea Neagră. 

Georgia, un alt stat cu deschidere la Marea Neagră alarmat de ambiţiile Rusiei, nu este membru NATO dar a aderat la exerciţiile militare alături de alianţă. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că alianţa se „pregăteşte” pentru integrarea Georgiei, în timpul vizitei pe care a făcut-o în această ţară care este amplasată pe coasta estică a mării, în martie anul acesta. 

Şi Ucraina ia parte la exerciţiile NATO din regiune şi şi-a intensificat angajamentele alături de alianţă din 2014.”

Iulian Chifu, analist militar şi expert în securitate, a declarat pentru Adevărul că decizia de modernizare a bazei vine după ce s-a hotărât creşterea numătului de militari aliaţi din România. „Totul în urma discuţiilor avute de partea română cu cea americană, dar şi ca urmare a deciziilor luate în cadrul NATO. Probabil şi ultima vizită la Casa Albă a preşedintelui Klaus Iohannis a avut un rol aici. Cert este că pentru NATO această bază va fi cel de-al doilea pilon principal de apărare pe flancul de Est, după facilitatea similară din Polonia“, a mai spus Iulian Chifu.